Granturile pentru IMM-uri. Ajutor sau Umilinta?

Conform Ziarului Financiar, in Romania sunt peste 485 000 de IMM-uri formate din Micro, Intreprinderi Mici si Medii, mai exact 99,7% din totalul firmelor.

Putem spune, deci, ca o mare parte din veniturile de la bugetul de stat stau pe umerii acestor companii. In urma crizei COVID, care nu mai este de mult doar o criza sanitara ci si una economica severa, a aparut o raza de speranta pentru cei care si-au vazut disparand peste noapte munca de ani de zile. Pe scurt, aceasta raza de speranta a fost denumita Granturi pentru Capital de Lucru dedicat IMM-urilor. Printre cei care s-au simtit mangaiati de aceasta raza de speranta ma numar si eu, un antreprenor din turism lovit de soarta. Dar cum nu despre mine este vorba, as vrea sa trecem la subiectul acestui articol.

Granturile pentru IMM-uri. Ajutor sau Umilinta?

Ca sa raspund scurt la intrebarea de mai sus, din punctul meu de vedere, umilinta nu vine doar din modul de desfasurare al acestui program ci mai mult decat atat, din incapacitatea guvernantilor nostri de a organiza aceasta actiune. Mai concret, sa arunci niste bani in piata fara criterii clare de departajare, fara a prioritiza industriile cu adevarat lovite de restrictii, fara a analiza istoricul de business al aplicantilor, fara a analiza perspectivele societatilor, fara a tine cont de cele mai elementare principii ale antreprenoriatului, fara a implementa filtre impotriva oportunistilor sau speculantilor, propunand in schimb un singur criteriu de baza si anume PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT, nu face altceva decat sa ne dovedeasca noua, romanilor, noua antreprenorilor faptul ca statul roman nu intelege nimic din zona privata care finanteaza bugetul de stat.

Personal ma aflu printre antreprenorii care au platit taxele la stat in fiecare luna, inclusiv in lockdown atunci cand nu doar ca nu incasam dar trebuia sa si restitui, ma aflu printre antreprenorii care nu si-au amanat taxele la stat, ma aflu printre antreprenorii care chiar aveau nevoie de suportul real al statului roman, iar aceasta mascarada numita Granturi ma face sa regret pentru prima oara ca ma aflu in tara care nu trebuie.

Sincer, habar n-am daca voi obtine sau nu aceasta finantare, insa indiferent de deznodamant, principiile cu care am crescut si pe care mi le-am dezvoltat in ani, ma fac sa ma simt scarbit de tot ceea ce se intampla in jurul nostru al antreprenorilor.

Am invatat multe in aceste ultime luni, m-am reinventat alaturi de colegii mei, muncesc de 10 ori mai mult decat o faceam, petrec jumatate din luna departe de familie, iar in schimb cei care ne conduc nu au invatat inca nimic despre noi, noi cei care ii ducem in spate.

Trist!