Educatia japoneza VS Educatia mioritica

scoala japoneza

Am citit un articol foarte interesant pe Brightside.me despre sistemul de educatie japonez, articol care mi-a intarit si mai mult convingerea faptului ca, in viata, daca nu construiesti solid inca de la fundatie, te prabusesti, fara doar si poate, la cel mai mic cutremur.

Daca-mi permiteti, indraznesc sa enumar mai jos 5 particularitati ale sistemului de invatamant japonez, raportate la sistemul de tip “Las Fierbinti” din Romania.

1.Manierele inaintea cunoasterii

In sistemul de educatie japonez, focusul copiilor din clasele primare nu este pe invatatura efectiva, ci pe conduita. Mai exact, acestia invata in primul rand sa respecte alte persoane, sa fie blanzi cu natura si cu animalele, invata arta autocontrolului si bunele maniere. Japonezii considera ca in primii ani de scoala nu trebuie analizat nivelul de cunoastere al copiilor, ci modul in care acestia isi dezvolta comportamentul si personalitatea.

In cazul nostru, temele pentru acasa, temele pentru vacanta, indoparea micilor elevi cu informatie bruta si multa, renumitele lucrari de control la care putem adauga nenumaratele teste nationale, reprezinta principalele motive de lehamite ale copiilor vis a vis de scoala.

2. Responsabilitatea inainte de toate

Credeti sau nu, insa majoritatea scolilor japoneze nu au angajate femei de serviciu. In scolile japoneze, elevii, organizati in grupuri mici care se rotesc pe tot parcursul anului, trebuie sa isi curete singuri clasele, spatiile comune, chiar si toaletele. Statul japonez considera ca elevii care invata sa curete dupa ei devin mult mai responsabili, isi dezvolta abilitatile lucrului in echipa si invata importanta ajutorului reciproc.

Revenind la realitatea sistemului nostru pot spune doar atat: nu doar ca nu suntem crescuti in cultura responsabilitatii, nu suntem educati nici macar sa pretuim si sa apreciem munca femeii de serviciu.

3. Importanta nutritiei

Sistemul de invatamant japonez face tot posibilul sa asigure elevilor mese de pranz sanatoase si echilibrate. Masa de pranz este gatita pe baza unui meniu pus la punct de bucatari calificati, in colaborare cu medici nutritionisti. Pranzul se serveste in clasa alaturi de profesor, ajutand astfel construirea unei relatii pozitive dintre acesta si elevi.

In cazul sistemului nostru, “laptele si cornul” corelat cu multiplele cazuri de toxiinfectie alimentara, ne arata nivelul importantei nutritiei.

4. 99,99% prezenta elevilor la scoala in Japonia

Elevii japonezi nu doar ca nu chiulesc de la scoala, nici macar nu intarzie la ore.

Nu vreau sa ma raportez la Romania cu acest subiect pentru ca ar deveni tragico-comic.

5. Colegiul – vacanta dinaintea angajarii

In Japonia, colegiul reprezinta cea mai frumoasa perioada din viata lor. Ne putem inchipui ca dupa aceea se intra in campul muncii si se stie ca ritmul este de-a dreptul socant pentru noi, Europenii.

Cu exceptiile de rigoare, consider ca in Romania situatia este exact invers. Adevarata vacanta incepe cu primul job, dupa terminarea studiilor. Cunosc tineri care considera job-ul mult mai usor si mai relaxant decat stresul scolii sau al facultatii. Cool, nu? 🙂

Cu riscul de a ma repeta, as vrea sa concluzionez exact cu introducerea acestui articol.

Cultura, educatia, responsabilitatea se dezvolta inca din primii ani de scoala. Din pacate, educatia in Romania se bazeaza in primul rand pe ceea ce se intampla acasa si mai putin pe ceea ce se intampla in scoli.

Nu am scris acest articol pentru a critica sistemul romanesc de invatamant, ci mai degraba pentru a-i plange de mila. De fapt, pentru a ne plange de mila.

Va multumesc 🙂

Share: