Venita surprinzator la modul pozitiv, prima lege a turismului din istorie  a trecut practic neobservata fiind umbrita si lansata impreuna cu atat de controversatele modificari ale legilor justitiei. Practic suntem obisnuiti ca justitia sa mearga brat la brat cu turismul, vezi Costa Rica, Madagascar, etc, astfel ca n-ar fi o ideea proasta sa comasam cele doua Ministere :).

Acum, lasand gluma la o parte, sunt de parere ca orice industrie are nevoie de o lege si de reglementari specifice activitatii, iar turismul cu atat mai mult. Investitiile din turism sunt din ce in ce mai mari, iar pentru ca efortul investiilor este facut in cea mai mare parte de catre mediul privat, consider ca statul roman, prin Ministerul Turismului, are datoria sa ajute macar prin crearea unui cadru legislativ care sa incurajeze atat dezvoltarea unor zone de interes cat si investitiile in unitati de cazare sau agrement dar si un nivel ridicat de siguranta al turistilor.

Vrem sau nu vrem, credem sau nu, Romania este o tara nationalista inca de pe vremea domnitorilor, indiferent de numele lor. Lupta pentru patrie impotriva cotropitorilor din pozitia de outsider a putut fi dusa doar prin dezvoltarea sentimentului nationalist. Cred ca fiecare dintre noi, romanii, simtim un fior atunci cand ascultam imnul national, cand se vorbeste frumos de Romania sau cand vedem un roman care reuseste pe plan Mondial, iar acesta este nationalismul pe care este normal sa-l simtim fiecare dintre noi. Fiecare generatie s-a adaptat epocii in care a trait, comunismul a reprezentat o epoca importanta in viata romanilor, astazi capitalismul este cel in care incercam sa ne adaptam vietile, insa una peste alta fiecare perioada are plusuri si minusuri.

Sunt bombardat in fiecare zi cu stiri sau evenimente dedicate micilor antreprenori sau educatiei studentilor in zona antreprenoriala, iar tot acest content nu face decat sa ma bucure mai ales ca pentru a performa si pentru a ne dezvolta avem nevoie, fara doar si poate, de educatie. Totusi, nu pot sa nu remarc faptul ca educatia in zona atreprenoriala aluneca foarte usor in zona PR-istica mai mult decat in zona realitatii aplicate care defineste de altfel marea provocare antreprenoriala. Apropo de realitate, am scris articolul Masochismul Antreprenorului Roman care, credeti-ma, merita citit din cand in cand.