Concluzii dupa primii 35

Am plecat cu gandul de a scrie un articol aniversar cu ocazia celor 35 de ani tocmai impliniti, iar acum stau in fata laptopului si habar n-am de unde s-o apuc. Imi trec prin minte momente, experiente, bucurii, dezamagiri, realizari, esecuri, cam tot ceea ce traieste un om si pe care nu le poate aseza intr-o ordine logica.

Am foarte putine momente cand retraiesc anumite experiente si asta pentru ca incerc sa privesc intotdeauna inainte cu optimism si ambitie, iar atunci cand ma refer la trecut, singurul sentiment pe care il simt este acela al recunostintei.

Sunt recunoscator pentru atat de multe lucruri incat mi-ar trebui cateva ore doar sa le adun si inca multe alte ore pentru a le scrie aici :). Probabil ca intr-un articol viitor voi incerca sa le structurez, insa pana atunci as vrea sa spun mai jos cateva concluzii din acesti primi 35 de ani.

• Daca exista cineva care sa te iubeasca neconditionat toata viata, aceasta este mama.
• Ambitia m-a ajutat sa evoluez, asa cum lipsa ei mi-a adus si cele mai mari esecuri.
• A fi un om bun nu este egal cu a fi un om prost.
• Exista o lege a compensatiei si nu doar ca exista, functioneaza perfect.
• Pentru cei din jurul tau, atitudinea este cea care face diferenta dintre “Abia astept sa povestim” la “Ce sila mi-e sa ma vad cu ala”
• In viata am intalnit doua categorii de oameni – Cei care m-au inspirat si cei care prin prostia lor mi-au aratat cum sa nu fiu, cum sa nu fac.
• Lipsa obiectivelor este egala cu lipsa succesului.
• Urasc sa muncesc mult, iubesc sa muncesc putin si bine. Inca nu mi-a iesit in totalitate 🙂
• Sunt oameni care isi sacrifica evolutia pentru linistea fiecarei zile, eu imi sacrific linistea fiecarei zile pentru evolutie.
• Am intalnit oameni fericiti, oameni care mimeaza fericirea si oameni care nu recunosc fericirea nici macar in filme.
• Intotdeauna ai de ales, important e sa iti asumi alegerile.
• Invidia oamenilor reprezinta rezultatul propriei lor neputinte.
• Cunosc oameni cu multe calitati, oameni cu cateva calitati si oameni care au doar calitatea de a supravietui propriei lor prostii.

In incheiere as vrea sa va spun ca, desi nu am o problema cu avansatul in varsta, colegii mei care pana acum spuneau despre mine ca sunt un tip misto, au inceput sa spuna, involuntar, ca sunt un om intelept. Asta e de-a dreptul ingrijorator. 🙂

Va multumesc 🙂