Am ajuns acasa destul de frustrat de abordarea Tarom care nu a facut altceva decat sa imi ofere optiuni paguboase pe principiul “ori pleci mai devreme si pierzi o noapte de cazare si banii aferenti acesteia, ori pleci mai tarziu si mai platesti o noapte de cazare plus alte cheltuieli, daca iti permiti”. Asadar, hotarat, am apelat la o companie specializata in obtinerea de despagubiri conform legislatiei internationale si am postat pe Facebook urmatorul mesaj:

Asa cum am promis, am revenit cu update asupra situatiei de mai sus, iar concluzia este una extrem de pozitiva. Dupa aproximativ 6 luni, cu ajutorul celor de la FlightClaim, am obtinut despagubiri de peste 750 EUR.

Stiu, 6 luni inseamna timp, mult timp, dar de ce sa renuntam la drepturile noastre doar pentru ca dureaza mult si e bataie de cap? Sincer va spun ca daca nu ar fi existat o astfel de companie care sa se ocupe de problema mea, probabil ca as fi fost prins in maloxorul birocratic al TAROM iar speta mea ar fi murit printr-un sertar ceva.

Acum sa va spun ce am apreciat la cei de la FlightClaim.

• In primul rand faptul ca au structurat foarte bine informatiile pe care trebuia sa le furnizez, astfel incat ei sa poata analiza speta si sa construiasca “cazul” rapid si fara sa ne mai lungim cu zeci de mailuri de clarificare a informatiilor
• In al doilea rand am apreciat faptul ca m-au avertizat de la inceput de faptul ca o astfel de actiune se va intinde pe mai multe luni, minimum 3.
• In al treilea rand, foarte misto si important, am apreciat faptul ca la anumite intervale de timp imi trimiteau update cu statusul dosarului, iar astfel am avut intotdeauna siguranta ca cineva chiar se ocupa de problema mea.
• In al patrulea rand, am apreciat transparenta cu care mi-au fost prezentate fee-urile lor si anume:

“Comisionul nostru este de 25% din valoarea compensatiei + 25 euro per pasager si se aplica doar in cazul in care demersurile noastre sunt incununate de succes si compania aeriana accepta plata compensatiei. In caz contrar, nu ne datorati nimic! “

• Nu in ultimul rand am apreciat faptul ca dosarul a fost lucrat, depus si inregistrat a doua zi dupa ce am transmis toate informatiile.

Concluzia este ca, mai ales in perioada asta pandemica, haosul generat de multe ori de companiile aeriene ne poate strica o vacanta, ne poate produce prejudicii financiare, ne poate tine ore intregi prin aeroporturi, ne poate afecta business-ul si ne poate transforma calatoria intr-un cosmar, iar daca tot exista oameni care iti pot oferi”mangaierea” unei despagubiri, de ce sa nu te lasi “mangaiat” asa cum m-am lasat eu de cei de la FlightClaim?

PS

Acest articol nu este o reclama, acest articol este o experienta fericita pe care am vrut sa o impartasesc cu voi asa cum aveam de cand sa o impartasesc si daca se dovedea nefericita.

Sursa photo

Pentru ca ma lovesc deja de aproximativ 2 ani de activitate antreprenoriala, am zis sa sarbatoresc acest aspect maret al vietii mele printr-un articol in care, daca imi permiteti, as vrea sa fac putin haz de necaz ?

Zona in care eu activez deja de foarte multi ani este turismul, mai exact in industria agentiilor de turism. Precizez de fiecare data acest aspect pentru simplul fapt ca, pentru multi oameni, agentiile de turism nu reprezinta neaparat o industrie mai ales ca pana de curand nici nu am mai avut parte de un Minister al Turismului.

Acum, ca sa intram in subiect, va spun ca weekend-ul trecut m-am intalnit, pentru vreo 2 ore, cu un prieten care isi doreste foarte mult sa isi deschida o agentie de turism considerand ca experienta de 15 ani in acest domeniu il recomanda pentru acest pas. Lucrand impreuna la business plan, facand scenarii si proiectii, am realizat, daca mai era cazul, cat de complicat si complex este sa incepi un business in Romania, iar daca acesta mai are si ca obiect de activitate codul CAEN aferent agentiilor de turism, cu atat mai mult.

Va spun sincer ca experienta acumulata ca angajat intr-o companie, fie ea mare sau mai mica, nu are absolut nicio legatura cu activitatea antreprenoriala indiferent cat de mult ne mintim in acest sens, indiferent cat de pregatiti credem ca ne simtim, indiferent cata experienta operationala avem.

Iata cateva aspecte care nu vor mai fi la fel atunci cand iesi din statulul de angajat si intri in cel de antreprenor:

Responsabilitatea actiunilor tale este mult mai mare si asta pentru ca esti direct raspunzator in fata legii, in fata furnizorilor, in fata clientilor, in fata colegilor.

Abia cand incepi sa lucrezi cu banii tai, si nu cu banii angajatorului, realizezi cu adevarat valoarea fiecarui leu, fiecarui eur, fiecarei decizii

Numarul noptilor albe este semnificativ mai mare decat al noptilor dormite

Siguranta zilei de maine se transforma in nesiguranta zilei de maine

Realizezi cu adevarat ca rezultatele muncii tale se impart jumate jumate cu statul. Nu te speria, golul in stomac pe care il simti cand trimiti bani la bugetul de stat dispare cu timpul. Nu ai nevoie de un control medical pentru asta ci de o stampila de vot din 4 in 4 ani.

Daca inainte asteptai cu nerabdare weekend-ul, acum privesti cu groaza cum se apropie. Fuck, inca doua zile fara vanzari normale.

Incepi sa realizezi ca rezultatele pozitive din balanta nu au nicio legatura cu situatia cash flow-ului. (Pffff, si ce-I mai injuram pe vremuri pe colegii din Contabilitate ca nu-mi plateau la timp furnizorii de pe marketing)

Dupa ce treci cu bine de ziua de salarii, spala-te pe fata, stergeti naduseala si incepi sa strangi bani pentru urmatoarea tura. Nu uita ca pe 25 ale lunii trebuie sa ii platesti salariu si statului.

Cand se inchide luna contabila, astepti balanta cu acel sentiment similar cu cel pe care il ai in sala de asteptare a unui cabinet stomatologic si te afli in fata unei extractii.

Cand te pregatesti, in sfarsit, pentru cateva zile de vacanta bine meritate, incepe bagajul cu laptopul, incarcatorul de telefon, incarcatorul extern de telefon, token-urile de la banci si 3 folii de extraveral.

Fa-ti abonament la Ziarul Financiar, insa inainte de asta gaseste-ti un psiholog bun. Predictibilitatea fiscala si legislativa in general, necesita terapii sustinute.

Radeai de prietenii tai ca sunt chitrosi? Nu ai vazut nimic si asta pentru ca noua ta viata de antreprenor iti face mana cu care dai mica, mica, mica si cea cu care iei mare, mare, mare.

Mi-a spus un prieten ca in momentul in care devii “marele sef” al firmei trebuie sa te obisnuiesti sa fii singur in raport cu colegii tai. Oarecum are dreptate insa sper ca atunci cand colegii mei aprind o lumanare la biserica gandindu-se la mine, sa o aprinda la Vii si nu la Morti ?)))))

Cred ca as putea continua acest articol mult si bine insa nu imi doresc sa plictisesc pe nimeni, iar in final as vrea sa va asigur ca toate cele de mai sus reprezinta parte din experientele si trairile mele din ultimii 2 ani ?

De 12 ani de cand am inceput sa lucrez intr-un birou am trecut cam prin toate etapele dezvoltarii profesionale, etape care m-au ajutat sa evoluez, sa privesc lucrurile intr-o anumita directie si care mi-au deschis mintea spre adaptare si schimbare.

Astazi, as vrea sa impartasesc 10 lucruri pe care le-am invatat din business sau mai corect spus primele 10 lucruri de care mi-am dat seama in acesti 12 ani. Iata-le:

1. Ziua de ieri a trecut. Ziua de azi si cea de maine sunt cele care conteaza.
2. Daca nu ai echipa, nu ai nimic.
3. Este mai sanatos sa iti doresti sa fii cel mai bun decat sa crezi ca esti cel mai bun
4. Lucrurile trebuiesc facute intotdeauna ACUM, nu peste o ora, nu maine, nu peste o saptamana.
5. Oportunitatile sunt scumpe si rare, nu lasa nimic sa treaca pe langa tine.
6. Nu poti face pe toata lumea fericita dar, cu siguranta, trebuie sa incerci
7. Nu exista clienti mici sau clienti mari. Exista doar clienti.
8. Intotdeauna exista o solutie.
9. Problemele pot fi benefice pentru ca ne forteaza sa facem ceva diferit, sa fim mai creativi
10. Schimbarile sunt de multe ori riscante, insa fara riscuri nu exista castiguri

Ceea ce as vrea sa mai subliniez in final este faptul ca nu este de fiecare data suficient doar sa ne dam seama de lucrurile de care ne-am lovit si din care am invatat, cel mai important este sa reusim sa urmam aceste invataminte in mod constant.

Intr-o lume in care suntem tot timpul pe fuga, intr-o societate care ne provoaca in fiecare zi si intr-o era  a vitezei absolute, cu totii alergam disperati dupa bani, dupa succes, dupa obiective si dupa idealuri. De foarte multe ori scopul principal al existentei noastre este definit, fie ca constientizam fie ca nu, de bani. Perceptia asupra banilor este extrem de diversa si subiectiva, insa poate cea mai cunoscuta dintre toate este aceea ca banii fac viata mai usoara.

S-a discutat mult despre importanta banilor, despre dependenta lor sau despre cat de mult ne influenteaza viata, insa prea putin se discuta despre timpul pe care il petrecem alergand dupa ei.

Personal, dau banilor importanta cuvenita si din pacate nu la fel procedez si cu timpul meu. Din pacate nu suntem nemuritori, iar timpul pe care il avem fiind in putere este extrem, extrem de limitat si ceea ce este cu adevarat grav este ca nu-l putem da inapoi. Am vorbit de foarte multe ori despre zona de confort in care ne aflam de cele mai multe ori si va spun sincer ca aceasta reprezinta cel mai mare dusman al timpului nostru. De cele mai multe ori lasam timpul sa treaca pe langa noi fara sa-l punem in valoare sau fara sa ne punem in valoare, iar asta tine exclusiv de mindset-ul nostru al oamenilor. Desi sunt constient de faptul ca orice moment petrecut la birou nu trebuie irosit si trebuie sa aibe un rezultat, fiecare moment petrecut cu cei dragi trebuie sa aduca liniste sufleteasca, fiecare moment de odihna trebuie sa ne odihneasca corpul si mintea, fiecare moment al zilei trebuie sa reprezinte ceva, recunosc ca am de foarte multe ori momente de letargie, momente in care nu ma pot monta intr-o directie sau alta sau intr-un sens sau altul.

Pentru ca uneori avem nevoie de inspiratie care sa ne mai monteze din cand in cand, va rog sa-mi permiteti cateva quotes despre timp, sper eu inspirationale:

1. Timpul este ceea ce ne dorim cel mai mult, dar pe care il folosim cel mai prost. – William Penn
2. Cea mai mare problema este cand credem ca avem timp – Buddha
3. Cineva care indrazneste sa iroseasca o ora din timpul lui, nu a descoperit, inca, valoarea vietii. – Charles Darwin
4. Pretul fiecarui lucru reprezinta timpul din viata pe care il dai la schimb. – Henry David Thoreau
5. Timpul ne devoreaza pe toti – Ovid

As vrea sa inchei cu o concluzie personala: Banii vin si pleaca, timpul doar pleaca

Sursa photo aici

Nu as vrea sa dezamagesc pe nimeni permitandu-mi sa incep acest scurt articol cu concluzia si anume ca marimea nu conteaza decat din cand in cand.

Acum, ca sa ma asigur ca vorbim despre acelasi lucru, as vrea sa spun faptul ca in cariera mea de pana acum am lucrat, in cea mai mare parte, pentru companii mari, pentru branduri mari care ma faceau sa ma simt sigur si bazat pe mine. De fapt, ca sa ma intelegeti mai bine, ma simteam asa cum se simt copiii de bani gata… smecheri pe munca altuia.

In ultimii 2-3 ani, lucrand pentru companii mici, am inteles cu adevarat cat de importante sunt alte lucruri care, ati ghicit, nu au nicio legatura cu marimea. Daca imi permiteti, o sa pun mai jos cateva puncte, mai exact 5, prin care o sa va dati seama de ce marimea nu reprezinta intotdeauna totul:

1. Atunci cand esti mare, te uiti mai mult la ceilati decat la tine sau la clientii tai.
2. Cu cat esti mai mare, cu atat frica decaderii este mai mare.
3. Atunci cand esti prea mare, aspiratiile se transforma in temeri.
4. Cu totii ne iubim clientii, insa pentru noi, cei mici, acestia reprezinta o comoara de care trebuie sa avem grija, iar pentru cei mari normalitatea.
5. Timpul celor mici este concentrat 100% pe client, timpul celor mari este impartit 50% pe client, 50% pe concurenta.

In incheiere, as vrea sa va spun ca atunci cand am luat decizia de a-mi asuma responsabilitatea conducerii unui business mic, multi mi-au pus cruce crezand ca fara un brand mare in spate imi va fi foarte greu. Ce sa vezi? Chiar mi-a fost si imi este foarte greu, insa satisfactia fiecarei realizari este nepretuita si chiar nu trebuie sa fiu mare pentru asta.?

Sursa photo, aici.

Ne place sau nu, recunoastem sau nu, insa in fiecare zi suntem apasati de presiunea din jurul nostru. Putem spune ca cea mai constanta presiune la care suntem supusi in fiecare zi vine de la job, fie intr-o forma, fie intr-alta.

Sunt studii care spun ca noi, oamenii, performam mai bine atunci cand suntem pusi sub presiune si probabil ca acesta este motivul pentru care suntem supusi pressing-ului de catre sefi, clienti, furnizori etc. Interesant este ca presiunea reprezinta principalul factor de stres, stres ce afecteaza dramatic performantele fiecaruia dintre noi. Asadar, de unde vine acea performanta superioara datorata presiunii?

Parerea mea este ca, asa cum am depasit era biciului de pe spatele sclavilor, trebuie sa depasim si era presiunii de pe umerii angajatilor si asta pentru ca, asa cum spuneam si in titlu, Presiunea omoara Pasiunea, iar daca pasiunea moare, moare totul.

Pentru a tine Pasiunea in viata, pun mai jos cateva tips-uri de gestionare a presiunii

1. Fii constient de personalitatea ta – te va ajuta sa iti dai seama cat de vulnerabil esti in fata presiunii, sa intelegi cat de emotional reactionezi in fata task-ului si mai ales ce esti dispus sa sacrifici pentru indeplinirea lui.
2. Invata ca din cand in cand sa spui NU – eu spre exemplu sunt constient de zona in care pot performa, de zona in care am potential de a performa si de zona in care nu am ce cauta. Nu va fie teama sa spuneti NU acolo unde nu sunteti pregatiti pentru ca altfel va veti incarca cu o presiune pe care nu o puteti gestiona.
3. Cauta modalitati de relaxare – Alearga, inoata, scrie, citeste, fii activ intr-un mod cat mai constant posibil pentru a nu lasa presiunea sa se transforme in stres sau intr-o depresie.
4. Tine prioritatile sub control – De foarte multe ori lucrurile minore provoaca cea mai mare presiune, iar asta ne defocuseaza de la cele importante.
5. Nu-ti fie frica sa faci un pas inapoi – Din pacate sunt momente in care pur si simplu nu mai vezi rezolvarea problemei oricat de mult ai incerca. Sa faci un pas inapoi pentru a te elibera de presiune nu reprezinta o infrangere, ci doar o limpezire a creierul, fara de care nu poti merge mai departe.

In final, imi amintesc cuvintele unei prietene care mi-a spus “Prietene, tu fugi de emotii ca de dracu’ “. De fapt, eu fug de presiune ca de dracu’.

Sursa photo

Spuneam intr-un articol anterior ca ma pregatesc psihic de o provocare personala, anume aceea prin care sa ma trezesc in fiecare dimineata la ora 6:00, sa merg sa inot 30-40 de minute dupa care sa merg la birou si sa-mi urmez flow-ul. Mi-am setat un obiectiv foarte clar, acela de a urma acest program in fiecare zi lucratoare timp de doua luni.

De atunci si pana acum, tin sa va anunt ca nu doar ca m-am pregatit psihic, ci am si implementat cu succes aceasta provocare, provocare in urma careia am invatat sau mi-am reconfirmat niste lucruri.

Am inteles ca provocarile care initial par floare la ureche, devin de 10 ori mai grele in momentul implementarii.
Acest lucru poate fi confirmat de creierul meu, care imi spunea in fiecare dimineata “prietene, esti prost? ramai in pat si dormi”.

Am inteles ca daca nu esti pregatit psihic, fizic, de fapt din toate punctele de vedere, nu are sens sa incepi ceva pe care il vei opri inaintea liniei de finish.
Acesta a fost motivul pentru care m-am pregatit o luna de zile din punct de vedere psihic.

Am inteles ca atunci cand apar obstacole ne este cel mai usor sa renuntam.
Ca dovada, dupa prima luna, m-am accidentat la spate si am luat o pauza fortata de vreo 3 zile, timp in care m-am trezit cu doua ore mai tarziu. Nu vreti sa stiti chinul mental care m-a lovit in momentul in care am fost din nou apt pentru bazin

Am inteles ca atunci cand nu ai un obiectiv clar, te vei opri inainte sa obtii ceva, orice.
In cazul meu, daca nu stabileam exact data la care obiectivul meu se va considera atins, garantez ca ma opream la jumatatea drumului, considerand ca este suficient.

Am inteles ca intotdeauna gasim mai multe motive pentru a renunta, decat pentru a continua.
Nu va spun de cate ori nu veneam obosit si adormeam la 12-1 noaptea, iar vocea mea interioara imi spunea ” Ar fi bine ca maine sa nu te trezesti asa devreme, esti obosit si ai nevoie de odihna. Poti continua poimaine.”

Am inteles ca daca nu e Hard, nu e Fun.
Mai exact, satisfactia indeplinirii acestui task ar fi fost infinit mai mica daca totul era atat de simplu cum parea la inceput.

In finalul acestui articol, drept concluzie daca vreti, o sa raspund la intrebarea care mi s-a pus de foarte multa lume si care suna asa : “Care este motivul pentru care te duci sa inoti dimineata atat de devreme, tinand cont ca o faci doar pentru doua luni?”

Raspunsul este simplu

Ceea ce am vrut eu sa obtin de la mine prin aceasta provocare nu a fost neaparat miscarea fizica, aceasta a fost implicit un efect al actiunii mele. Principalul obiectiv a tinut strict de mindset. Mi-am dorit sa imi antrenez mintea astfel incat sa faca fata unor provocari, sa duca la bun sfarsit ceea ce si-a propus si sa nu renunte niciodata la indeplinirea obiectivelor.

Daca vi se pare usor, va provoc sa incercati

Va multumesc!

Sursa photo

Imi aduc aminte cand mama imi spunea mereu ca daca lenea ar durea am vedea doar oameni zvarcolindu-se de durere. Ma simteam oarecum vizat de afirmatia ei pentru ca nu am fost niciodata un copil pus pe treaba, iar acest lucru nu s-a schimbat mult timp. Acum cred despre mine ca reusesc sa realizez atunci cand pic in capcana zonei de confort si incerc sa schimb ceva imediat. Nu e usor, de fapt e chiar greu, insa atata timp cat imi setez mintea in directia pe care mi-o doresc si asupra a ceea ce mi-am propus, intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, stiu ca voi face acel lucru.

De exemplu, un lucru pentru care ma pregatesc psihic acum este ca in fiecare dimineata de luni pana vineri, sa ma trezesc la 5:30 dimineata, sa merg sa inot 30-40 de minute dupa care sa merg la birou si sa-mi urmez flow-ul. Mi-am propus asta de o saptamana, iar realitatea este ca in fiecare dimineata in care ma trezesc in mod obisnuit la 7:15, ma gandesc cat de greu o sa-mi fie sa ma trezesc cu doua ore mai devreme. Vestea buna este ca usor, usor, mintea mea incepe sa se seteze pe acest obiectiv, iar in curand, foarte curand, o sa povestesc despre beneficiile noului meu program

Acum, revenind la zona de confort, consider ca aceasta se poate confunda usor cu lenea si cred ca este lesne de inteles cat de toxica este aceasta pentru evolutia fiecaruia dintre noi.

As vrea sa pun mai jos cateva dintre motivele mele pentru care incerc la un anumit interval de timp sa ma provoc in a face lucrurile altfel.

• Atata timp cat raman o perioada indelungata de timp intr-o zona de confort simt ca productivitatea mea scade, nu mai gasesc metode inteligente de management al timpului si simt ca sunt tot timpul ocupat, iar ambitia mea se dilueaza in fiecare zi.
• Constientizand prezenta zonei de confort, imi este mult mai usor sa iau decizii rapide, sa imi asigur riscuri controlate si sa fac schimbari fara a face compromisuri ca atunci cand sunt pus sub o presiune externa.
• Indiferent de cat de greu poate parea pasul facut in afara cercului de confort, vestea buna este ca noi, oamenii, suntem construiti sa ne adaptam, iar odata facut, lucrurile vor parea mult mai usoare si mai realizabile. Este vorba de acea incredere prin care fiecare reusita ne arata ca totul este posibil.
• In cazul meu, singura modalitate prin care am reusit sa elimin frustrarile acumulate a fost schimbarea si automat asumarea renuntarii la confortul toxic de pana atunci.
• Plafonarea este specifica zonei de confort, iar prin plafonare creativitatea este inhibata. Indiferent de domeniul in care lucram, creativitatea reprezinta diferentiatorul pe care il cautam atat de mult.

In final, va provoc sa va uitati in oglinda in fiecare dimineata si sa incercati sa va analizati gradul de entuziasm cu care incepeti ziua de lucru pentru ca repulsia fata de job va da raspunsul la intrebarea “Oare e timpul sa schimb ceva in activitatea mea, in jobul meu, in modul in care ma comport, in modul in care imi privesc colegii? ”

Succes!

Sursa photo