Am trait ultimele doua saptamani la o intensitate foarte mare, m-am lovit de sistemul de stat si am fost nevoit sa “lupt” pentru ca fetita mea sa continue pe drumul pe care a inceput si sa ajunga sa studieze in locul pentru care a muncit inca de la varsta de 3 ani si asta fara combinatii sau alte porcarii. Nu vreau sa intru foarte mult in detalii pentru ca ceea ce este important pentru mine nu este neaparat important pentru toata lumea.

Ca idee, pentru mine viata este mult mai frumoasa de cand a aparut Karina. In acelasi timp, responsabilitatea drumului, viitorului si a evolutiei ei ma apasa destul de tare.
Am simtit pe propria piele aceasta responsabilitate mai ales acum cand, avand doar 5 ani jumate, Karina este dependenta de deciziile noastre.

Va spuneam mai sus ca in ultimele doua saptamani am luptat pentru educatia Karinei, am luptat impotriva unui sistem care nu este in stare sa sustina copiii, care nu are parte de infrastructura, care nu dezvolta si care pur si simplu pune foarte multe bariere in fata intereselor copiilor.

Fiecare zi din aceasta perioada mi-a aratat cat de important este ca in viata sa existe cineva care sa te protejeze, iar eu mi-am promis ca voi fi intotdeauna pregatit sa imi protejez copilul. Credeti-ma, nimic nu te poate opri atunci cand exista motivatie totala. Am luptat si am castigat, iar sentimentul de implinire nu poate fi explicat in cuvinte, insa ceea ce pot exprima sunt promisiunile pe care i le fac copilului meu si pe care o sa mi le asum in fata ei.

Asadar, draga Kari,

Iti promit ca nu te voi lasa niciodata sa pleci capul in fata nedreptatilor.

Iti promit ca voi fi intotdeauna in spatele tau.

Iti promit ca te voi invata sa fii o invingatoare.

Iti promit ca te voi invata si iti voi arata ca totul este posibil.

Iti promit ca o sa ai cel mai cool tata

Iti promit ca atunci cand vei avea nevoie de cineva, voi fi intotdeauna acolo.

Iti promit sa fiu cel mai bun prieten al tau, insa inainte de toate sa fiu tatal tau.

Love you Kari  :*