Am scris si am vorbit de foarte multe ori despre principiile mele de leadership. Am crezut si cred cu tarie in calitatea umana mai mult decat in calitatea profesionala. Sunt convins de faptul ca un profesionist se formeaza, iar beneficiile trebuie sa fie intotdeauna atat ale companiei care investeste know how, timp, bani, cat si ale omului in care se investeste.

De mai bine de un an de zile am preluat managementul Millennium Tour si Concediu.com si am simtit pe propria piele presiunea responsabilitatii manageriale. Responsabilitatea fata de colegi, responsabilitatea fata de clienti, responsabilitatea fata de actionari, dar si presiunea banilor si a rezultatelor.

Am realizat, in acelasi timp, cat de importanta este echipa si cat de importanta este conexiunea acesteia. Am mai spus asta, insa as vrea sa repet. Colegele mele reprezinta pentru mine familia de la birou. O familie in care am incredere, o familie alaturi de care ma bucur atunci cand avem performante, o familie care nu m-a lasat niciodata la greu, o familie mica, frumoasa si inimoasa. Le sunt recunoscator in fiecare zi pentru respectul pe care il simt din partea lor si pentru dedicarea cu care incearca in fiecare zi sa faca fata provocarilor.

Acum, a venit timpul sa adaugam familiei noastre un nou membru. Un membru pe care il asteptam cu nerabdare sa ni se alature si sa ne ajute in atingerea obiectivelor. Un membru care sa fie la fel ca noi si care sa faca parte din lumea noastra. Un membru care, pe scurt, trebuie sa fie asa:

1. Sa ii placa si sa se bucure de meseria de Agent de Turism
2. Sa aiba macar o mica experienta intr-o agentie de turism
3. Sa aiba deschidere catre Ticketing (Amadeus) chiar daca nu este punctul sau forte. Ne ocupam noi sa devina
4. Sa aiba o minte deschisa si mereu un zambet pe fata ?
5. Sa puna interesele echipei inaintea intereselor proprii
6. Sa comunice frumos si usor
7. Sa isi doreasca sa se dezvolte profesional in fiecare zi
8. Sa se adapteze principiilor noastre, dar sa nu renunte niciodata la propriile principii
9. Sa nu considere proiectul nostru doar un simplu job, ci sa se identifice cu el
10. Sa fie la fel ca noi. Pasionati, dedicati, responsabili, loiali, uniti ?

In final, as vrea sa mai spun ca pentru mine nu conteaza varsta sau nivelul de cunostinte, ci capacitatea de integrare, de invatare, de evolutie ?

P.S.

Toate cv-urile sau intentiile voastre le voi strange personal pe adresa madalin.mancila@concediu.com

Va multumesc ?

Pentru mine, anul 2017 a fost un an pe care ma bucur ca am reusit sa-l depasesc. Nu cred ca am asteptat vreodata un an nou cu atat de multa nerabdare si asta pentru ca, atat personal cat si profesional, am avut parte de provocari care mai de care mai intense.

Insa, fara sa intram in detalii plictisitoare si putin importante pentru voi, as vrea sa punctez mai jos concluziile cu care eu am ramas dupa un an greu si care, sunt convins, ma vor ajuta pe tot parcursul anului 2018 si nu numai.

1. Succesul este o combinatie intre pregatire si noroc

2. Deciziile bazate pe emotii nu sunt decizii pentru ca doar ratiunea sta la baza acestora.

3. Inima poate sa sufoce mintea.

4. Nu poti trece de la un NU la un DA fara un POATE intre ele.

5. Este bine sa ai vise atata timp cat acestea nu sunt fantezii.

6. Multi pot spune despre o idee ca nu este buna insa putini pot spune de ce poate avea succes.

7. Daca vrei sa fii lider nu fugi de dezaprobarea celor din jur.

8. Pentru multi haosul reprezinta oportunitate, de aceea moartea caprei vecinului este un moment de bucurie pentru ei.

9. Cred ca mai intai trebuie sa invatam sa vaslim inainte sa apucam carma.

10. Daca nu putem evita dauna trebuie sa o controlam.

In final, imi doresc sa avem un an bun, linistit si implinit

Photo credit Calin Stan

Weekend-ul trecut am condus, singur fiind in masina, vreo 4 ore, timp in care m-am bucurat putin de linistea din jurul meu. Ca multi dintre noi, nici eu nu am foarte des ocazia pentru a petrece timp cu mine, iar drumul de la Covasna la Bucuresti a fost o oportunitate excelenta in acest sens. Sincer, nu am crezut ca un drum de 4 ore poate fi atat de relaxant Din cand in cand mai auzeam cate o melodie la radio, iar pentru ca sunt un ascultator fidel Europa FM, indiferent daca imi place sau nu melodia, nu schimb postul sub nicio forma. Dati-mi voie sa ma felicit inca o data pentru ca astfel am avut ocazia sa mai iau inca o lectie de viata care mi-a fost data de emisiunea “Eroii dintre noi”. O emisiune care a spus povestile militarilor romani raniti in Irak si Afganistan.

Stiam ca astfel de povesti sunt emotionante, stiam ca experientele oamenilor plecati pe front sunt spectaculoase, insa nu stiam cat de multe lucruri poti invata din povestile lor de dupa incidente.

Pun mai jos cateva propozitii spuse de militari, care mi-au ramas in minte si pe care nu le pot uita.

“Cand copilul meu cel mic a vazut proteza, i-am spus ca sunt jumatate robot, iar cu ochiul de pe care imi dau lentila jos in fiecare noapte, pot sa vad peste mari si tari si pot sa vad in fiecare moment daca este cuminte sau nu.”

“Desi am craniul crapat si un fir de titan in el, abia dupa 7 ani de zile mi s-a recunoscut gradul 3 de invaliditate ca urmare a unui reportaj facut de TVR. Pana atunci eram declarat apt pentru munca.”

“Cand plecam pe front suntem pregatiti sa plecam pe lumea cealalta, insa nu suntem pregatiti sa devenim o povara pe lumea asta.”

“M-as intoarce oricand in Afganistan pentru ca, plecand de acolo pe targa, consider ca am lasat misiunea neterminata.”

“La inceput am avut ganduri negre. Am crezut ca nu o sa mai pot face nimic. Dar uite, pot cumpara un buchet de flori sotiei, pot face chiar si cumparaturi.”

“Dumnezeu mi-a luat picioarele si mi-a dat la schimb o familie.”

“O sa-mi invat copiii ca, indiferent cat de rau esti lovit trebuie sa te poti ridica, asa cum am facut si eu dupa accident.”

Cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa asculte povestile acestor oameni si sa invete din ele cat de important este sa poti trece mai departe, indiferent cat de greu este. Stiu, e usor de spus in teorie, insa ma bucur ca am avut ocazia sa ascult oameni care au si demonstrat asta.

Emisiunea o puteti asculta aici

Sursa photo aici 

Am citit un articol foarte interesant pe Brightside.me despre sistemul de educatie japonez, articol care mi-a intarit si mai mult convingerea faptului ca, in viata, daca nu construiesti solid inca de la fundatie, te prabusesti, fara doar si poate, la cel mai mic cutremur.

Daca-mi permiteti, indraznesc sa enumar mai jos 5 particularitati ale sistemului de invatamant japonez, raportate la sistemul de tip “Las Fierbinti” din Romania.

1.Manierele inaintea cunoasterii

In sistemul de educatie japonez, focusul copiilor din clasele primare nu este pe invatatura efectiva, ci pe conduita. Mai exact, acestia invata in primul rand sa respecte alte persoane, sa fie blanzi cu natura si cu animalele, invata arta autocontrolului si bunele maniere. Japonezii considera ca in primii ani de scoala nu trebuie analizat nivelul de cunoastere al copiilor, ci modul in care acestia isi dezvolta comportamentul si personalitatea.

In cazul nostru, temele pentru acasa, temele pentru vacanta, indoparea micilor elevi cu informatie bruta si multa, renumitele lucrari de control la care putem adauga nenumaratele teste nationale, reprezinta principalele motive de lehamite ale copiilor vis a vis de scoala.

2. Responsabilitatea inainte de toate

Credeti sau nu, insa majoritatea scolilor japoneze nu au angajate femei de serviciu. In scolile japoneze, elevii, organizati in grupuri mici care se rotesc pe tot parcursul anului, trebuie sa isi curete singuri clasele, spatiile comune, chiar si toaletele. Statul japonez considera ca elevii care invata sa curete dupa ei devin mult mai responsabili, isi dezvolta abilitatile lucrului in echipa si invata importanta ajutorului reciproc.

Revenind la realitatea sistemului nostru pot spune doar atat: nu doar ca nu suntem crescuti in cultura responsabilitatii, nu suntem educati nici macar sa pretuim si sa apreciem munca femeii de serviciu.

3. Importanta nutritiei

Sistemul de invatamant japonez face tot posibilul sa asigure elevilor mese de pranz sanatoase si echilibrate. Masa de pranz este gatita pe baza unui meniu pus la punct de bucatari calificati, in colaborare cu medici nutritionisti. Pranzul se serveste in clasa alaturi de profesor, ajutand astfel construirea unei relatii pozitive dintre acesta si elevi.

In cazul sistemului nostru, “laptele si cornul” corelat cu multiplele cazuri de toxiinfectie alimentara, ne arata nivelul importantei nutritiei.

4. 99,99% prezenta elevilor la scoala in Japonia

Elevii japonezi nu doar ca nu chiulesc de la scoala, nici macar nu intarzie la ore.

Nu vreau sa ma raportez la Romania cu acest subiect pentru ca ar deveni tragico-comic.

5. Colegiul – vacanta dinaintea angajarii

In Japonia, colegiul reprezinta cea mai frumoasa perioada din viata lor. Ne putem inchipui ca dupa aceea se intra in campul muncii si se stie ca ritmul este de-a dreptul socant pentru noi, Europenii.

Cu exceptiile de rigoare, consider ca in Romania situatia este exact invers. Adevarata vacanta incepe cu primul job, dupa terminarea studiilor. Cunosc tineri care considera job-ul mult mai usor si mai relaxant decat stresul scolii sau al facultatii. Cool, nu?

Cu riscul de a ma repeta, as vrea sa concluzionez exact cu introducerea acestui articol.

Cultura, educatia, responsabilitatea se dezvolta inca din primii ani de scoala. Din pacate, educatia in Romania se bazeaza in primul rand pe ceea ce se intampla acasa si mai putin pe ceea ce se intampla in scoli.

Nu am scris acest articol pentru a critica sistemul romanesc de invatamant, ci mai degraba pentru a-i plange de mila. De fapt, pentru a ne plange de mila.

Va multumesc

Stirea cum ca fiica cea mica a lui Obama s-a angajat pe perioada verii ca ospatarita la restaurantul preferat al parintilor ei, a trezit in mine un subiect mai vechi legat de unii copii de bani gata pe care ii numesc aici Muritori VIP si care, la randul lor, ne definesc pe noi ceilalti Muritori de rand, Pinguini, mai completati voi.

Daca permiteti doua definitii proprii

Muritorii VIP – cei care nu au avut niciodata nevoie sa munceasca pentru respect, care nu stiu sa-l arate celor din jur si care stiu ca orice s-ar intampla au spatele asigurat de banii sau influenta parintilor. Ceea ce nu stiu, insa, este ca si parintii lor sunt muritori.

Muritorii de Rand sau Pinguinii – cei care se bazeaza pe educatia parintilor mai mult decat pe banii acestora.

Revenind, puteti spune ca in cazul fetei lui Obama totul este PR si imagine. Nu vreau sa va contrazic, insa printr-un astfel de PR  se transmite un mesaj foarte simplu: Chiar daca esti copilul celor mai puternici oameni din lume, nu inseamna ca te umilesti invatand sa traiesti o viata cat mai normala.

PR sau nu, acesta ar trebui sa fie, cred eu, un exemplu pentru toti cei care au tendinta de a-si pozitiona copiii pe un tron de pe care sa scuipe seminte in cap acelor Muritori de rand, asa cum le spun ei. Acum, pentru ca urasc sa judec oamenii din simplul motiv ca are cine sa o faca, as vrea sa pun mai jos cateva motive pentru care ma bucur cu statutul de Muritor de rand. Puteti sa-mi spuneti si Pinguin.

• Cum am mai spus, ca Muritor de rand, m-am bazat intotdeauna pe educatia parintilor mei si absolut deloc pe banii lor.
• Daca ai fost suficient de norocos sa te nasti intr-o familie in care parintii tai au stiu sa faca bani, sa nu crezi ca norocul va tine toata viata. Profita de asta, fa ceva constructiv cu norocul tau si lasa ceva bun in urma ta.
• Cum credeti ca niste oameni care s-au nascut saraci (peste 80% dintre milionari), au ajuns printre cei mai bogati din lume?  Va spun eu: motivatia, ambitia si modestia au fost principalele lor calitati. Ah, si au ramas in continuare Muritori de rand
• De ce multi dintre cei care s-au crezut Zei au ajuns la un moment dat umiliti de propriile lor fapte? Pentru ca atunci cand nu mai vezi limita, ti-o arata viata mai devreme sau mai tarziu.
• Cea mai mare diferenta dintre un Muritor VIP si un Muritor de Rand sta intr-un singur cuvant: RECUNOSTINTA
• La fel ca succesul, banii sunt foarte greu de administrat si nu ma refer aici la investitia lor, ci la perceptia asupra lor.

Ca o mica concluzie, as vrea sa subliniez faptul ca subiectul nu generalizeaza ci se refera doar la acei Muritori VIP care pozitioneaza si trateaza oamenii in functie de statut si care din pacate sunt multi. Foarte multi.

In rest, va asigur ca am toata motivatia si ambitia necesara de a face multi bani in viata asta, pastrandu-mi in acelasi timp statutul de Muritor de Rand, dobandit de la parintii mei inca de la nastere.

Va multumesc!

Am cunoscut pana acum foarte multi oameni ambitiosi, insa, din pacate sau nu, numarul lor este cu mult depasit de catre cei delasatori. Studiez cu atentie actiunile oamenilor de succes si ma refer aici la cei care au cu adevarat succes, nu doar la cei care mimeaza succesul in fata mea si mi-am dat seama ca sunt putini cei care au realizat lucruri marete doar cu ajutorul unor idei geniale. De fapt, diferenta dintre oamenii de succes si cei plafonati sta in ambitie. Sta in ambitia de a continua pe drumul lor indiferent de obstacole, sta in ambitia de a face lucruri pe care altii nu au curaj sa le faca, sta in ambitia de a visa si de a lucra pentru indeplinirea visului lor.

Tuturor ne place sa credem despre noi lucruri frumoase si este normal sa fie asa pentru ca daca nu ne iubim noi pe noi, cum sa avem pretentia sa fim iubiti de ceilalti. Totusi, din cand in cand e bine sa mai validam ceea ce credem despre noi, iar in cazul de fata va invit sa va validati ambitia. Mai jos puteti gasi cateva caracteristici ale oamenilor ambitiosi in care sper sa va regasiti cat mai multi dintre voi.

1. Oamenii ambitiosi au pe cat de multe nopti nedormite, pe atat de multe dimineti muncite.

2. Oamenii ambitiosi nu numai ca stiu ceea ce vor, dar nu au nicio teama de a impartasi cu ceilalti visurile lor.

3. Oamenii ambitiosi risca sa devina usor narcisisti, insa asta doar pentru ca au invatat ca trebuie sa creada in ei insisi mai mult decat oricine altcineva.

4. Fiecare zi este traita ca si cand ar fi prima petrecuta pe pamant, adica plina de curiozitate.

5. Oamenii ambitiosi nu se lasa doborati de esec atunci cand il traiesc si asta pentru ca stiu foarte bine ca acesta este, de fapt, cheia succesului.

6. Diferenta dintre visatori si ambitiosi este ca cei din urma lucreaza pentru indeplinirea visurilor lor.

7. Oamenii ambitiosi sunt acei oameni admirabili, pe care iubesti sa-i intalnesti.

8. Oamenii ambitiosi sunt dispusi sa isi asume riscuri.

9. Oamenii ambitiosi sunt focus pe executie, nu doar pe planificare.

10. Oamenii ambitiosi nu concureaza cu ceilalti pentru ca asta i-ar defocusa de pe propriile obiective.

Spuneam in articolul precedent ca atunci cand mori de grija altuia, te defocusezi de la obiectivele tale. Eu mi-am gasit ambitia de a-mi depasi conditia odata cu momentul in care am realizat ca ceea ce am eu de facut este mai important decat ceea ce au ceilalti de facut.

Nu cred ca te nasti cu ambitia, insa cu siguranta o poti cultiva.

Succes!

Sursa photo aici