Intr-o perioada in care lucrurile par ca merg din ce in ce mai rau din punct de vedere al pandemiei, intr-un context in care guvernantii nu reusesc sa administreze sub nicio forma efectele acesteia, intr-un moment in care suntem spalati pe creier electoral in fiecare zi, astazi cand ne aflam intr-un razboi politic care nu are nicio legatura cu realitatea din vietile noastre, recunosc ca sunt foarte suprins de rabdarea poporului fata de incapacitatea conducatorilor nostri, indiferent de culoarea lor politica.

Faptul ca turismul in general este in continuare pe o cadere de peste 70%, evident cu mici exceptii, faptul ca dupa 6 luni in care noi cei din aceasta industrie continuam sa ne taram la propriu ca ramele, faptul ca autoritatile vorbesc mai mult decat fac, faptul ca nu s-a implementat nicio masura specifica industriei de turism ( agentii de turism, hoteluri restaurante, evenimente, etc ), ne arata inca odata ca suntem doar niste unelte electorale la un anumit interval de timp.

Revenind la subiectul de astazi, ma bucur sa anunt protestul initiat de HORECA prin care restaurantele, terasele si business-urile conexe isi vor inceta activitatea maine 19 August in intervalul 17:00-18:00. 

Redau mai jos o parte din mesajul disperat al colegilor nostri:

Inainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:
• 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro
Și
• Aproximativ 400 000 de angajati reprezentând 10% din numarul total al angajaților care activează in sectorul privat (190.000 de angajați direct implicați si aproximativ 210.000 angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).
Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluția unor companii ce dezvolta afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători și distribuitori materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.
Urmare a crizei datorată pandemiei globale și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de anul trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.
Organizația Patronală HORA își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalității, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.
Potrivit studiului comandat de HORA ( împreuna cu organizațiile membre in APT (Alianța Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de 5 ani, dorim să atragem atenția asupra faptului că aportul HORECA la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează:
– impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%
– impact social (salarii angajați și aport consum) – 0,91%
– impact financiar indirect (furnizori si investiții) – 0,74%
Lipsa predictibilității din industria HORECA în climatul economic actual, nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiții, responsabilități majore față de angajați, contracte de închiriere și leasing, contracte cu clienții externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare etc.
În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că industria HORECA poate funcționa. În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România.

Asadar, in speranta ca cei care ne conduc vor incuraja mai mult repornirea economiei decat mentinerea ei pe aparate, sustin protestul HORECA cu inima deschisa.

Romania se afla in acest moment in cea mai mare criza a fortei de munca din istoria recenta. Nu spun eu asta ci o analiza a celor de la Keysfin.

Lipsa scolilor profesionale ( de meserii ) corelata cu exodul tot mai mare al romanilor care prefera sa munceasca in afara tarii ( peste 3,5 milioane ), reprezinta aspecte care au dus spre o lupta aproape falimentara pe salarii.

Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual.

In momentul de faţa, din Romania lipsesc peste 600.000 de oameni care sa acopere diferite posturi, iar acest deficit e in creştere. La inceput, cine aducea personal strain apela la aceasta varianta pentru ca era o forţa de munca mai ieftina; cine aduce astazi o face pentru ca e o forţa de munca stabila.

In cee ace priveste zona turismului, Bogdan Trif – Ministrul Turismului sustine ca Sectorul turismului are un deficit de forța de munca de peste 30%.

In acelasi timp, Calin Ilie, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din Romania sustine ca deficitul de forţa de munca din industria ospitalitaţii se ridica la 100.000 de persoane.

Daca ar fi sa privim doar la ceea ce se intampla in perioadele de sezon pe litoral, mai concret cum o mare parte din forta de munca se bazeaza pe elevi aflati in vacanta de vara si o alta parte pe un soi de mercenari care schimba cel putin 3-4 hoteluri sau restaurante in 2 luni de munca incercand sa speculeze un castig mai mare bazat pe lipsa personalului, ne dam seama ca importul fortei de munca din afara poate fi o solutie ajutatoare. Insa, In cazul importului de forţa de munca, costurile sunt de 1.500-2.000 de euro, iar costurile complementare salariului, respectiv cele de transport şi de cazare nu sunt deductibile, ci sunt chiar impozitate, deci sunt costuri suplimentare pentru companii. In concluzie, industria ospitalitatii nu este atat de profitabila incat sa suporte astfel de costuri.

Problema deficitului de munca este valabila la nivel European iar solutiile sunt pe deoparte limitate iar pe de alta parte contestate, vezi problema emigrantilor.

In acelasi timp cred foarte mult in puterea brain storming-ului astfel ca va recomand, tuturor celor care activeaza in industria de turism, sa participati la conferinta “Forta de munca in turismul romanesc. Cauze si solutii”, din data de 23 februarie, interval orar 11.00-15.00 de la Romexpo, in sala Madgearu in Pavilionul B3 din cadrul Tragului de Turism al Romaniei.

Printre cei care vor dezbate subiectul se Numara : Alin Burcea, Dragos Anastasiu, Dragos Raducan, Calin ILE, Puiu Nistoreanu, Dragos Petrescu.

Mai multe detalii despre Conferinta puteti gasi aici