Ce nu spun autoritatile responsabile de soarta industriei, este ca  HORECA 2 in varianta propusa mai nou nu are nicio legatura cu HORECA 1 care a fost cu adevarat o masura de sprijin pentru industria ospitalitatii. Mai concret, ceea ce se incearca a fi implementat acum ca masura de ajutor pentru industrie este o apa de ploaie menita sa  inchida gura patronatelor din turism. Cu alte cuvinte, daca in primul program ( HORECA 1 ), societatile comerciale au beneficiat de o compensare a unei mici parti din pierderea suferita in 2020 versus 2019, HORECA 2 ar fi trebuit sa reprezinte o compensare partiala a pierderilor din 2021 versus 2019. Dar ce sa vezi, acest lucru NU mai este posibil pentru ca autoritatile statului nu au depus amendamentele necesare catre Comisia Europeana pentru aceste fonduri, fonduri aprobate de Comisia Europeana si de care au beneficiat alte tari.

Ca dovada sta raspunsul Europarlamentarului Dragos Pislaru la o scrisoare a Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, din care citez:

Vă mulțumesc pentru scrisoarea înaintată la data de 1 septembrie 2022 privind ajutorul de stat pentru operatorii economici din turism și alimentație publică , aferent pierderilor înregistrate în anul 2021 – cauzate de efectele pandemiei de Covid-19.
Am studiat elementele semnalate de dumneavoastră și am făcut cercetările aferente, inclusiv în relație cu DG COMP / Comisia Europeană, astfel că revin către dumneavoastră cu câteva
precizări.

Pe parcursul anului 2021, tot mai multe state membre au realizat că, din cauza prelungirii
pandemiei, industriile horeca și de turism au nevoie de sprijin suplimentar. Prin urmare,
Comisia a decis prelungirea Cadrului temporar până la 30 iunie 2022. Acest lucru a permis
unui număr semnificativ de state membre să își prelungească schemele de ajutor de stat pentru a oferi compensații industriei inclusiv pentru anul fiscal 2021.

Pe 13 iulie 2021, România a depus amendamente la acest acord, care pot fi găsite aici. Din
păcate, România nu a avut inițiativa de a modifica și perioada eligibilă, pentru a include și anul 2021 cum au făcut o serie de alte state membre.
Astfel, deși Comisia a oferit flexibilitate prin extinderea valabilității Cadrului temporar,
Guvernul României a decis să nu folosească această oportunitate.

Practic, România nu a cerut și nu a notificat Comisia Europeană privind o prelungire a
termenului de acordare a ajutorului de stat și nici nu a dorit să extindă perioada de eligibilitate pentru acoperirea costurilor/pierderilor cauzate de efectele pandemiei COVID-19 în anul 2021.

Raspuns-solicitare-Federatiile-si-organizatiile-patronale-din-turism-si-alimentatie-publica

Restul e can can.

Sursa photo aici

Acum, dupa ce am lasat sa treaca aceste cateva zile de la aparitia fotografiei cu “standul” Romaniei, fotografie stearsa de Consulat dupa aparitia criticilor, as vrea sa spun un singur lucru si anume.

Prezenta rudimentara a Romaniei de la New York nu reprezinta neaparat o rea-vointa din partea celor responsabili cu imaginea turismului romanesc de peste hotare, reprezinta normalitatea autoritatilor, normalitatea oamenilor care nu au trait experienta mediului privat, normalitatea celor care isi desfasoara activitatea in birourile prafuite din institutiile de stat. Daca ati vizitat, spre exemplu, birourile ANAF, veti intelege ca o mare parte a functionarilor publici nu stiu ce inseamna sau ce reprezinta o imagine profi nici macar a locului de munca, ce sa mai vorbim despre imaginea unui brand, cu atat mai mult a unui brand de tara.

Daca privim cu atentie fotografia cu pricina, observat ca mandria celor care s-au pozat cu fotografiile de pe perdea este absolut naturala motiv pentru care am indraznit sa concluzionez normalitatea unor astfel de actiuni din partea reprezentantilor publici.

Ceea ce nu inteleg insa, este lipsa asumarii actiunilor, iar faptul ca mandra postare a Consulatului a fost stearsa ne arata, daca mai era cazul, lipsa totala de transparenta a celor responsabili.

In final mai spun doar atat:

Romania – Explore The Perdea Pictures

Vestea buna este ca pe langa autoritatile statului mai exista Asociatii sau Federatii care prin diverse activitati incearca sa reprezinte si sa apere interesele turismului romanesc, iar cel mai recent exemplu este noul proiect “Romania in Inima mea” un proiect initiat de catre Federatia Industriei Hoteliere din Romania ( FIHR ) , federatie care reprezinta peste 130 de unitati de cazare din peste 40 de orase, adunand in mare cam 16000 de camere.

Romania in Inima mea, este un proiect aflat la inceput de drum, un proiect de care Romania turistica are nevoie, un proiect in care ar trebui sa fie implicati toti romanii, un proiect in care au fost deja implicati oameni valorosi ( fotografi, cameramani, profesori, specialisti in turism ).

Romania in Inima mea, este un proiect in care am fost implicat din pozitia de voluntar alaturi de colegii mei din echipa, voluntari si ei, alaturi de care intr-un timp record am reusit sa definim si sa structuram bazele unui brand si liniile generale de comunicare.

Pentru a nu plictisi prea mult, as vrea sa adaug mai jos un teaser video al campaniei, insa nu inainte de a le multumi colegilor mei pentru ca m-au primit in echipa si pentru ca, dupa multa vreme, mi-au oferit placerea unui proiect de marketing si promovare.

De doi ani de zile strig pe unde apuc, pe TV sau pe NET, despre cat de singura este industria HORECA si a TURISMULUI din Romania, cum nimeni nu face nimic specific pentru noi, cu exceptia interdictiilor care ne distrug business-urile, insa de un lucru am fost intotdeauna sigur si anume ca indiferent de cat de absurde mi s-au parut restrictiile, indiferent daca am fost sau nu de acord cu ele, indiferent de cat de tare ne-au afectat business-ul, intotdeauna am respectat legea si ne-am asumat pierderi cu speranta ca toate programele de compensare promise si intarziate de stat, cu deja 2 ani de zile, ne vor ajuta sa continuam activitatea si sa ne protejam investitiile…alea care sunt.

Astazi, am decis sa strig si pe blogul meu pe care nu am mai strigat de foarte multa vreme si asta pentru ca ceea ce traim de 2 ani imi ocupa tot timpul, am decis sa strig impotriva tuturor colegilor mei din industrie, impotriva acelor nesimtiti care nu respecta regulile si care nu cer certificatul verde la intrarea in locatie, fie el hotel, pensiune sau restaurant, si care prin actiunile lor nu fac altceva decat sa distorsioneze din punct de vedere concurential o piata si asa destul de fragmentata.

De unde m-a apucat frustrarea? Simplu. La locatia noastra din Fundata cererea este foarte mare in general, oamenii isi doresc sa se bucure de locatia noastra si de munca noastra, iar perioada asta plina de restrictii nu face exceptie. Insa, ce sa vezi? Suntem trasi la raspundere de catre clienti pentru ca nu ii primim fara certificat verde si ca in alta parte sunt primiti, suntem trasi la raspundere ca nu suntem romani, probabil Daci, pentru ca respectam legea si asta pentru ca in Romania legea este optionala iar smecherii care o evita sunt cei pe care criza ii ocoleste.

Cand vad la stiri cluburi care organizeaza petreceri pe blat, iar reactia autoritatilor se rezuma la o amenda pe care baietii o pot plati din nota unei singure mese, ma apuca iarasi frustrarea.

Ma uit la stiri in fiecare seara, stiu sunt prost dar imi dau voie macar o singura data pe zi, si astept cu interes, uneori cu disperare noutati economice care sa imi dea speranta unei perspective oricare ar fi ea. Din pacate, in afara de COVID, ATI, proteste, greve si vaccin si din cand in cand o batrana violata pe undeva pe la tara, lipseste cu desavarsire capitolul economic.

As fi tentat sa spun ca televiziunile urmaresc senzationalul, iar economia nu face parte din aceasta categorie, iar ca urmare lipseste din grila lor de stiri. As fi tetantat dar nu o sa spun asta pentru ca, in realitatea mea, lipsa stirilor economice vine, de fapt, din lipsa masurilor economice, din lipsa activitatii economice a guvernului. Observ cum fiecare lider politic isi da cu parerea despre proteste, despre restrictii, despre vaccinuri, insa niciunul dintre ei despre faptul ca EUR zburda spre 5 lei. In acelasi timp, premierul Citu care pana mai ieri ne rupea cu informatii economice si financiare si pe care il urmarea cu mare interes, se preocupa mai mult cu activitati de imagine precum plantatul copacilor, este preocupat de activitatea Ministerului Sanatatii dar nu si de cea a Ministerului Economiei sau Finantelor, etc etc.

Intram in luna cu numarul 4 a acestui an, s-a implinit mai mult de un an de pandemie, iar cei care ne guverneaza acum sunt aceeasi de acum un an, aceeasi care au propus masuri economice, aceeasi care intr-un an de zile nu au implementat absolut nimic, aceeasi care din pacate au reusit sa ne pacaleasca electoral, aceeasi care sunt relaxati in functii 4 ani de zile, aceeasi care ar trebui treziti din amorteala intr-un fel sau altul.

Sursa photo

Intr-o perioada in care lucrurile par ca merg din ce in ce mai rau din punct de vedere al pandemiei, intr-un context in care guvernantii nu reusesc sa administreze sub nicio forma efectele acesteia, intr-un moment in care suntem spalati pe creier electoral in fiecare zi, astazi cand ne aflam intr-un razboi politic care nu are nicio legatura cu realitatea din vietile noastre, recunosc ca sunt foarte suprins de rabdarea poporului fata de incapacitatea conducatorilor nostri, indiferent de culoarea lor politica.

Faptul ca turismul in general este in continuare pe o cadere de peste 70%, evident cu mici exceptii, faptul ca dupa 6 luni in care noi cei din aceasta industrie continuam sa ne taram la propriu ca ramele, faptul ca autoritatile vorbesc mai mult decat fac, faptul ca nu s-a implementat nicio masura specifica industriei de turism ( agentii de turism, hoteluri restaurante, evenimente, etc ), ne arata inca odata ca suntem doar niste unelte electorale la un anumit interval de timp.

Revenind la subiectul de astazi, ma bucur sa anunt protestul initiat de HORECA prin care restaurantele, terasele si business-urile conexe isi vor inceta activitatea maine 19 August in intervalul 17:00-18:00. 

Redau mai jos o parte din mesajul disperat al colegilor nostri:

Inainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:
• 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro
Și
• Aproximativ 400 000 de angajati reprezentând 10% din numarul total al angajaților care activează in sectorul privat (190.000 de angajați direct implicați si aproximativ 210.000 angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).
Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluția unor companii ce dezvolta afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători și distribuitori materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.
Urmare a crizei datorată pandemiei globale și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de anul trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.
Organizația Patronală HORA își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalității, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.
Potrivit studiului comandat de HORA ( împreuna cu organizațiile membre in APT (Alianța Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de 5 ani, dorim să atragem atenția asupra faptului că aportul HORECA la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează:
– impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%
– impact social (salarii angajați și aport consum) – 0,91%
– impact financiar indirect (furnizori si investiții) – 0,74%
Lipsa predictibilității din industria HORECA în climatul economic actual, nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiții, responsabilități majore față de angajați, contracte de închiriere și leasing, contracte cu clienții externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare etc.
În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că industria HORECA poate funcționa. În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România.

Asadar, in speranta ca cei care ne conduc vor incuraja mai mult repornirea economiei decat mentinerea ei pe aparate, sustin protestul HORECA cu inima deschisa.

Dupa cateva weekend-uri pe Litoralul Romanesc am hotarat sa completez, asa cum m-a invatat mama, si cu un weekend la munte. Asa, sa alternam aerul sarat de la mare cu cel tare de la munte. Acum, pentru ca am decis sa mergem si cu un bebelus de 9 luni  am hotarat sa ramanem doar o singura noapte cazati, asta  pentru a evita surprizele ce pot aparea din partea bebelusei. Asadar, am ales Hotel Carpat Inn din Azuga din doua considerente:

1. Personal nu am fost niciodata in Azuga
2. Stiam ca acest hotel a fost complet renovat in anul 2020 de catre noii proprietari si parea ca se incadreaza in nevoile noastre

Asadar, iata concluziile:

Buget:

• Pentru o noapte de cazare cu mic dejun intr-o camera dubla, am platit 250 de lei. Ma consider cu adevarat norocos cu acest tarif pentru ca in mod normal ar fi minim 350 de lei pe noapte.
• La check out am mai achitat 80 de lei consum minibar si ceva restaurant
• Asadar in total 330 de lei pentru experienta de la Hotel Carpat Inn

Ce mi-a placut:

• In primul rand mi-a placut implementarea normelor de siguranta sanitara din partea staff-ului. Incepand de la receptie toata lumea era cu masca pe fata, cu manusi in maini, cu gel dezinfectant la indemana, cu geamuri plexiglas unde era cazul.
• Amplasarea hotelului este perfecta pentru amatorii de schi pentru ca se afla aproape de baza partiei din Azuga. In mod normal la iarna, daca este zapada, ar trebui sa fie full non stop.
• Conceptul de design mi-a placut foarte mult pentru ca s-a optat pentru un stil minimalist, modern si de bun gust de la receptie pana in camere.
• Camera in care am stat a fost o camera dubla standard cu o suprafata rezonabila, conforma unei categorii de 4*, decorata cu bun gust si mai ales cu o atmosfera foarte primitoare. Pentru mine este foarte important ca atunci cand petrec timp intr-un hotel sa ma simt confortabil, iar atmosfera de acolo sa imi inspire buna dispozitie.
• Faptul ca hotelul este renovat de cateva luni ajuta foarte mult pentru ca pur si simplu totul este nou.
• Chiar daca nu era deschisa, am vizitat zona piscinei care mi-a placut foarte mult tocmai pentru ca toata atmosfera de acolo era, asa, cozy. Sezlonguri elegante, o sauna uscata destul de micuta dar si o sauna umeda foarte permisiva. Piscina, chiar daca este de mici dimensiuni, consider ca este potrivita pentru numarul nu foarte mare de camere pe care le are hotelul. La fel si numarul sezlongurilor.
• Sala de conferinta foarte moderna, dupa calculele mele ar incapea aproximativ 100 de persoane acolo, cu scaune premium si toate dotarile necesare.
• Meniul restaurant mi-a placut foarte mult pentru ca, desi ne aflam la munte, oamenii au ales sa nu mearga pe bucatarie traditionala ci mai degraba pe o bucatarie cu piept de rata,  salata cu vita si gorgonzola, etc. Media preturilor din meniu, undeva pe la 35 de lei.
• Restaurantul principal, chiar daca era inchis, avea un set up foarte dragut si sincer chiar as lua o cina romantica acolo.

Ce ar mai putea fi imbunatatit:

• Consider ca este foarte greu sa gasesti ceva negativ unui hotel proaspat si complet renovat insa daca ar fi sa adaug ceva la minusuri acesta ar fi micul dejun care mie mi s-a parut ca nu se ridica la nivelul general al hotelului fiind destul de basic dar si restaurantul de breakfast care mi s-a parut foarte mic, evident pentru perioada de iarna. Acum micul dejun se ia pe terasa intr-o atmosfera cat de cat ok.

Concluzie:

In concluzie as spune ca acesta este un hotel in care m-as intoarce oricand cu copilul mic dupa mine, insa as vrea sa-l vizitez si la iarna atunci cand traficul va fi altul, iar personalul va fi supus unei presiuni mult mai mari, la fel si facilitatile.

Rating:

• Pozitionare – 9 ( pentru schiori este excelent pozitionat )
• Camera standard 4* – 8 ( pentru balconul foarte mic pentru un view atat de mare )
• Mic dejun – 6
• Restaurant a la carte – 8
• Zona piscina – 8
• Atmosfera generala – 9
• Staff – 9
• Total – 8,14

In final as vrea sa adaug cateva precizari foarte importante:

1. In aceasta sectiune de review imi voi spune parerea despre locurile in care merg, fie restaurant, hotel, spa, destinatie etc
2. Nu sunt platit pentru aceste review-uri nici in cash, nici in natura. ?
3. Nu sunt blogger de travel astfel ca nu voi participa la evenimente specifice.
4. Nu ma voi implica in nicio campanie de promovare a unei locatii care sa includa review-uri pe acest site.
5. Review-urile postate aici reprezinta strict opinia mea, evident, subiectiva ?

Sursa galerie photo

In urma unui raport Eurostat, in 2018 Romania a fost tara cu cel mai mare procent al populatiei de peste 16 ani care nu si-a permis sa plateasca un concediu de o saptamana in afara localitatii de resedinta.

Acum, rapoartele, statisticile sau sondajele sunt destul de interpretabile in general mai ales cand vine vorba despre Romania unde colectarea unor astfel de date se face doar pentru a fi facute si sunt departe de a fi verificate. Insa, orice raport, chiar si aproximativ, ne ajuta sa ne facem o imagine de ansamblu cu privire la o zona de interes sau alta.

In cazul de fata, pentru ca vorbim despre capacitatea si posibilitatea romanilor de a-si achizitiona vacante, consider ca procentul Eurostat de 60% aferent celor care nu si-au permis achizitionarea unei vacante de o saptamana in 2018 este de fapt…. mai mic. Spun asta pentru ca foarte multi romani calatoresc inca in unitati de cazare neclasificate, spre exemplu in gazda, iar iesirile din tara in scop de concediu sunt de foarte multe ori confundate cu iesirile de tranzit.

Pe de alta parte, daca ne uitam la graficul de mai jos publicat de Ziarul Financiar observam ca la nivel de Uniune Europeana stam cel mai prost la capitolul vacante.

Nu as merge pana acolo incat sa afirm asa cum au facut-0 cei de la Ziarul Financiar si sa spun cu tarie ca suntem “Cei mai saraci dintre toti” as spune mai degraba ca suntem cei mai subdezvoltati din punct de vedere al infrastructurii. Problema infrastructurii face ca romanilor sa le fie din ce in ce mai greu si din ce in ce mai scump sa calatoreasca, iar varianta zborului este inca de domeniul fantasticului pentru multi dintre noi.

Hai sa privim la Bulgaria, o tara cu care noi mergem in general umar la umar in Uniunea Europeana. Observam faptul ca procentul lor este la jumatate raportat la al nostru. Asta inseamna ca, fata de romani, de doua ori mai multi bulgari isi permit sa plece 7 zile in vacanta pe parcursul unui an, iar asta pentru ca Bulgaria si-a dezvoltat foarte mult infrastructura rutiera, fapt care le permite acestora sa iasa mult mai rapid din tara sau sa calatoreasca mult mai usor in propriul teritoriu.

Daca ne raportam la media Uniunii Europene care este de 28,3%, ne putem da seama cam cat mai avem de lucru pentru a ne alinia. Vestea buna, pentru ca exista si asa ceva, este ca fata de 2017, an in care Romania a inregistrat un procent de 65%, am reusit sa recuperam intr-un singur an 5% ajung la 58,9%.

Acum stau sa ma gandesc daca voucherele de vacanta au avut un rol important in imbunatatirea indicatorilor.

Oricum ar fi, important este ca in absolut toate domeniile sa simtim si sa vedem o crestere a performantelor care ulterior sa ne pozitioneze cat mai aproape de media Uniunii Europene si asta pentru ca, fiecare procent castigat ne apropie de baromentrul dorit al prosperitatii.

Ah, si mi-as dori ca pensionarii din Romania sa se poata bucura de concedii macar 50% din cat o fac cei din Germania.

Sursa photo

Romania se afla in acest moment in cea mai mare criza a fortei de munca din istoria recenta. Nu spun eu asta ci o analiza a celor de la Keysfin.

Lipsa scolilor profesionale ( de meserii ) corelata cu exodul tot mai mare al romanilor care prefera sa munceasca in afara tarii ( peste 3,5 milioane ), reprezinta aspecte care au dus spre o lupta aproape falimentara pe salarii.

Batalia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura, nivel pe care multe dintre companii, cu exceptia multinationalelor, nu il pot garanta. Astfel ca multi investitori au trecut la recrutarea de tineri inca de pe bancile facultatii si oferirea de programe de training, in cele mai multe cazuri platite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificati, nu pentru functii de conducere, au ales sa-si dezvolte propriile scoli de meserii, calificarea la locul de munca devenind o componenta esentiala in business-ul actual.

In momentul de faţa, din Romania lipsesc peste 600.000 de oameni care sa acopere diferite posturi, iar acest deficit e in creştere. La inceput, cine aducea personal strain apela la aceasta varianta pentru ca era o forţa de munca mai ieftina; cine aduce astazi o face pentru ca e o forţa de munca stabila.

In cee ace priveste zona turismului, Bogdan Trif – Ministrul Turismului sustine ca Sectorul turismului are un deficit de forța de munca de peste 30%.

In acelasi timp, Calin Ilie, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din Romania sustine ca deficitul de forţa de munca din industria ospitalitaţii se ridica la 100.000 de persoane.

Daca ar fi sa privim doar la ceea ce se intampla in perioadele de sezon pe litoral, mai concret cum o mare parte din forta de munca se bazeaza pe elevi aflati in vacanta de vara si o alta parte pe un soi de mercenari care schimba cel putin 3-4 hoteluri sau restaurante in 2 luni de munca incercand sa speculeze un castig mai mare bazat pe lipsa personalului, ne dam seama ca importul fortei de munca din afara poate fi o solutie ajutatoare. Insa, In cazul importului de forţa de munca, costurile sunt de 1.500-2.000 de euro, iar costurile complementare salariului, respectiv cele de transport şi de cazare nu sunt deductibile, ci sunt chiar impozitate, deci sunt costuri suplimentare pentru companii. In concluzie, industria ospitalitatii nu este atat de profitabila incat sa suporte astfel de costuri.

Problema deficitului de munca este valabila la nivel European iar solutiile sunt pe deoparte limitate iar pe de alta parte contestate, vezi problema emigrantilor.

In acelasi timp cred foarte mult in puterea brain storming-ului astfel ca va recomand, tuturor celor care activeaza in industria de turism, sa participati la conferinta “Forta de munca in turismul romanesc. Cauze si solutii”, din data de 23 februarie, interval orar 11.00-15.00 de la Romexpo, in sala Madgearu in Pavilionul B3 din cadrul Tragului de Turism al Romaniei.

Printre cei care vor dezbate subiectul se Numara : Alin Burcea, Dragos Anastasiu, Dragos Raducan, Calin ILE, Puiu Nistoreanu, Dragos Petrescu.

Mai multe detalii despre Conferinta puteti gasi aici

Se stie ca la inceput de an fiecare isi incearca norocul cu previziuni pentru anul in curs. Bancherii isi dau cu parerea despre cursul valutar, despre dobanzi, despre evolutia ROBOR-ului, etc.

Cum nu sunt bancher, iata-ma si pe mine dandu-mi cu parerea despre ceea ce ne asteapta pe noi cei din industria de turism in anul 2018.

Imi permit sa expun mai jos, cateva pareri, atentie, personale

• Din punct de vedere al turismului de leisure sau al charterelor consider ca, atata timp cat exista o oarecare stabilitate politica si implicit economica, acestea se vor vinde cel putin la fel de bine ca in 2017. Cu alte cuvinte, cine spera la oferte Last Minutes s-ar putea sa se pacaleasca mai tare ca anul trecut.
• Interesul pentru ofertele Early Booking il simt deja mai mare in acest inceput de an fata de 2017.
• Nu consider ca va aparea o destinatie surpriza care sa rastoarne topul destinatiilor clasice ( Turcia, Grecia, Bulgaria, Litoralul Romanesc sau Spania )
• Unii turisti vor continua sa faca research in online, iar apoi sa cheme la “licitatie” mai multe agentii pentru a obtine cel mai mic pret.
• Piata din Romania ramane inca foarte interesanta pentru noi touroperatori, in special, turci.
• Trendul de crestere al Bucurestiului turistic se va pastra si anul acesta, iar odata cu el si gradul de ocupare al hotelurilor bucurestene.
• ANAT isi va schimba conducerea si va incerca in continuare sa faca lobby pentru dezvoltarea unui cadru legislativ. Care va fi impactul, vom vedea.
• Infotripistii si-au facut Asociatie pentru a da mai multa greutate parerilor exprimate in cadrul grupului insa, ca la fiecare inceput de drum, va fi foarte dificila organizarea si simbioza membrilor.
• Chiar daca avem un nou ministru al turismului consider ca, cel putin anul acesta, importanta ministerului in cadrul guvernului va ramane la fel de nesemnificativa. Sa ne bucuram totusi ca exista
• Conferinta Digital Travel, a carei audienta este formata in proportie de 95% din colegi din agentii de turism, va avea parte si de editia 2018.

Asadar, in concluzie, ceea ce imi doresc foarte mult este ca anul acesta sa avem cu totii un an bun. Nu neaparat un an usor insa, abundent sa fie

Sursa photo