Citim in majoritatea cartilor de dezvoltare personala faptul ca fiecare zi trebuie traita ca si cand ar fi ultima, iar fiecare zi in care nu realizam ceva reprezinta o zi pierduta din viata noastra. Astazi trag linie anului 2019 iar daca ar fi sa contorizez cate din cele 365 de zile am reusit sa pun in valoare probabil ca as intra intr-o depresie a  ineficientei, insa cu toate astea, pentru mine, 2019 a fost un an pe care il asteptam de o viata. Am fost privilegiat sa realizez atat de multe lucruri cam cate as fi realizat in mod normal in 10 ani daca ar fi sa ma raportez la mentalitatea mea de pana acum, insa de aceasta data am avut alaturi de mine oameni care au stiut ce butoane sa apese astfel incat sa ma faca sa imi doresc mai mult, sa ma faca sa ies din zona de confort. Probabil ca suna cliseistic asa cum suna majoritatea provebelor pe care le invatam atat de mecanic la scoala si pe care abia foarte tarziu ne caznim sa le interpretam, insa iesirea din zona de confort ne ajuta sa evoluam, ne impinge spre greseli din care daca avem capacitatea de a invata putem spune, la fel de cliseistic, ca fiecare esec poate fi transformat in oportunitate, Cam asta am facut eu in 2019, practic am iesit dintr-o amorteala in care intrasem de cativa ani chiar daca, in opinia mea, am evoluat constant pe de o parte si am regresat pe de alta parte, insa asa cum spuneam am avut in spatele meu oameni si situatii care m-au impins de la spate si care, de foarte multe ori, mi-au fortat limitele.

Nu o sa insir acum toate realizarile care au facut din 2019 unul dintre cei mai buni ani din viata mea insa o sa va spun ca la sfarsitul anului trecut am pus pe o bucatica de hartie 5 obiective pe care mi le-am setat pentru 2019, obiective pe care le-am considerat realizabile, obiective tangibile si nu fanteziste, obiective pentru care trebuia sa muncesc, obiective in care am crezut cu adevarat, obiective la care am reflectat mult inainte de a le pune pe lista finala.

Stiu, se poate spune ca marea majoritate a oamenilor isi fac o lista cu rezolutiile pentru anul urmator, insa acest pas este doar introducerea din povestea anului ce urmeaza si asta pentru ca pe parcurs ceea ce conteaza cu adevarat este cuprinsul si apoi incheierea povestii, sau cu alte cuvinte ceea ce facem inspre atingerea obiectivelor stabilite. Eu, spre exemplu, am pastrat in minte toate cele 5 puncte de pe hartie, iar acestea nu au disparut din vederea mea nici macar o zi din cele 365 de zile, iar astazi in ultima zi din an ma uit pe hartiuta mea si realizez ca fiecare obiectiv a fost bifat cu succes. Sunt recunoscator pentru toate lucrurile bune din viata mea, pentru oamenii sinceri din jurul meu, pentru copiii mei si pentru tot ceea ce am reusit pana acum.

Permiteti-mi sa ma opresc aici cu acest ultim articol din 2019 si sa ma bucur de aceasta zi pentru ca de maine incepe cursa pentru urmatoarele 5 obiective indraznete dedicate 2020.

Sa avem un an fabulos!

Chiar daca nu imi plac spoilerele insa fiind masochist de fel, am preferat sa citesc pareri, opinii, review-uri despre cel mai nou clip de promovare al Romaniei inainte de vedea spotul. Ulterior insa, am plasat castile in urechi am activat optiunea HD si am inceput vizionarea lui influentat fiind de parerile, mai mult negative, pe care le-am gasit despre acesta.
Acum, pentru ca pot vorbi in cunostinta de cauza, pot spune ca mie mi-a placut. Consider ca voice over-ul si coloana sonora se imbina foarte ok cu copy-ul si imaginile foarte misto montate, iar astfel filmul de 3:33 minute tinde sa nu te plictiseasca. In acelasi timp trebuie sa fim constienti de faptul ca un spot publicitar ca si un film artistic sau serial este supus subiectivismului fiecaruia dintre noi, iar faptul ca niciodata nu poti multumi pe toata lumea este valabil si in acest caz.

Personal consider ca atata timp cat avem un produs turistic atat de bun asa cum este Romania, succesul incoming-ului nu sta neaparat intr-un spot publicitar ci mai degraba in actiunile in care este implicat el din punct de vedere al comunicarii. Un spot de peste 3 minute asa cum este acesta, care ne plimba prin toata Romania, prin toate anotipurile, printre traditii, prin cluburi si concerte, se poate armoniza foarte frumos cu publicul tinta cu conditia ca acestuia sa ii fie servite fix acele fragmente care sa-l inspire. De pilda, daca luam ca target turistii din Israel,  eu le-as servi acele fragmente legate de Bucuresti, de cluburi, de festivaluri, de nebunia vietii de noapte. Evident exemplele pot continua, insa pentru a nu plictisi prea tare va invit sa urmariti mai jos clipul oficial si eventual sa va dati cu parerea.

Enjoy

Intr-o lume in care suntem tot timpul pe fuga, intr-o societate care ne provoaca in fiecare zi si intr-o era  a vitezei absolute, cu totii alergam disperati dupa bani, dupa succes, dupa obiective si dupa idealuri. De foarte multe ori scopul principal al existentei noastre este definit, fie ca constientizam fie ca nu, de bani. Perceptia asupra banilor este extrem de diversa si subiectiva, insa poate cea mai cunoscuta dintre toate este aceea ca banii fac viata mai usoara.

S-a discutat mult despre importanta banilor, despre dependenta lor sau despre cat de mult ne influenteaza viata, insa prea putin se discuta despre timpul pe care il petrecem alergand dupa ei.

Personal, dau banilor importanta cuvenita si din pacate nu la fel procedez si cu timpul meu. Din pacate nu suntem nemuritori, iar timpul pe care il avem fiind in putere este extrem, extrem de limitat si ceea ce este cu adevarat grav este ca nu-l putem da inapoi. Am vorbit de foarte multe ori despre zona de confort in care ne aflam de cele mai multe ori si va spun sincer ca aceasta reprezinta cel mai mare dusman al timpului nostru. De cele mai multe ori lasam timpul sa treaca pe langa noi fara sa-l punem in valoare sau fara sa ne punem in valoare, iar asta tine exclusiv de mindset-ul nostru al oamenilor. Desi sunt constient de faptul ca orice moment petrecut la birou nu trebuie irosit si trebuie sa aibe un rezultat, fiecare moment petrecut cu cei dragi trebuie sa aduca liniste sufleteasca, fiecare moment de odihna trebuie sa ne odihneasca corpul si mintea, fiecare moment al zilei trebuie sa reprezinte ceva, recunosc ca am de foarte multe ori momente de letargie, momente in care nu ma pot monta intr-o directie sau alta sau intr-un sens sau altul.

Pentru ca uneori avem nevoie de inspiratie care sa ne mai monteze din cand in cand, va rog sa-mi permiteti cateva quotes despre timp, sper eu inspirationale:

1. Timpul este ceea ce ne dorim cel mai mult, dar pe care il folosim cel mai prost. – William Penn
2. Cea mai mare problema este cand credem ca avem timp – Buddha
3. Cineva care indrazneste sa iroseasca o ora din timpul lui, nu a descoperit, inca, valoarea vietii. – Charles Darwin
4. Pretul fiecarui lucru reprezinta timpul din viata pe care il dai la schimb. – Henry David Thoreau
5. Timpul ne devoreaza pe toti – Ovid

As vrea sa inchei cu o concluzie personala: Banii vin si pleaca, timpul doar pleaca

Sursa photo aici

Lucrez in industria de turism de 15 ani deja, iar voi puteti fi tentati sa spuneti “Wow, ce tare e sa lucrezi cu soare, cu destinatii, cu evenimente”. Sincer, asa este. Este foarte tare sa lucrezi cu vacantele oamenilor sau cu nevoile de business ale clientilor corporate, insa, in acelasi timp, responsabilitatea oamenilor care isi pun banii, concediul sau urgentele in mainile noastre apasa foarte greu pe creierul meu si al colegilor mei.

Stresul este, poate, un efect dur al vietii in care traim, al mediului de afaceri, al vietii noastre de zi cu zi, iar pentru asta am apelat la Madalina Tiriac – Psihoterapeut, care sper eu sa ne ajute cu cateva sfaturi cu privire la Managementul Stresului.

• Madalina, te cunosc de foarte multa vreme, de fapt, de pe vremea cand lucrai ca angajat, iar astazi ai devenit antreprenor in Psihoterapie. Acum, pentru ca te regasesti printre antreprenorii cu risc ridicat de stres ?, ai putea sa ne spui sau sa ne dai o scurta definitie a stresului? Nu de alta, dar sunt convins ca stresul este perceput diferit de fiecare dintre noi.

Trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor presupune si o tranzitie de la un nivel de dezvoltare la altul, se produc diferente de mindset si atitudine pe toate planurile. Apar o serie de provocari, obstacole, credinte, temeri, incertitudini, care duc la  un dezechilibru intre nevoile interne si cerintele externe.

Stresul este o stare de alarma, o modalitate de avertizare a organismului,  este modul prin care acesta iti atrage atentia ca esti in pericol. Da, in pericol pentru ca dezechilibrul devine un pericol atunci cand fazele de tensiune nu sunt urmate de pauze de relaxare.

• De aproximativ 1 an si jumatate lucrez in ritm de antreprenor, cu responsabilitati masive, cu presiuni din toate partile, cu provocari etc. Recunosc ca am momente cand obosesc si cand imi pierd energia si entuziasmul. Ce imi recomanzi sa fac in fiecare zi astfel incat sa ma deconectez de stres macar inainte de culcare?

Sa te relaxezi 

In primul rand, sa te concentrezi asupra obiectivelor pe care le ai si nu pe aspectele negative care te afecteaza.

Relaxarea constienta si activa este foarte importanta: tehnici de meditatie si respiratie abdominala; antrenamentul autogent prin incordarea si relaxarea musculaturii, yoga si alte tehnici de relaxare. Respiratia calma are efect pozitiv deoarece aduce oxigen si energie in corp.

Petrecerea timpului in familie, alaturi de prieteni, dansul, muzica si miscarea in aer liber sunt metode de combatere a stresului.

Difuzarea de uleiuri naturale esentiale in camera in care dormi.

• Cunosc oameni care spun ca sunt extrem de eficienti sau profitabili atunci cand lucreaza in conditii mari de stres. Dupa parerea ta, acesta este un mit la fel ca cel in care oamenii se cred eficienti fiind multi-tasking, pe cand in realitate este exact invers?

“Stresul este asemeni unui condiment: prea putin face mancarea neinteresanta, prea mult te poate sufoca.”  Donald Tubesing
Exista stres bun si stres rau, respectiv eustres si distres.

Un nivel moderat de stres este intotdeauna util desfasurarii unei activitati, putem vorbi chiar despre o energizare. Stresul bun, de tip provocare, ne ajuta sa avem mai multe emotii favorabile, precizie, eficacitate si coordonare, este o stare de presiune care ne propulseaza catre actiune pentru a iesi dintr-o situatie pe care nu ne-o dorim si a ajunge intr-o situatie dorita.

• Se interpreteaza de multe ori ca oamenii relaxati sunt oameni iresponsabili, iar cei stresati sunt de fapt stresati pe fondul unei responsabilitati foarte mari care ii apasa. Esti de accord cu asta?

Oamenii pe care ii vedem relaxati au parcurs un proces foarte dificil de infruntare a temerilor, a provocarilor, a slabiciunilor si au reusit sa isi dezvolte o serie de calitati: curaj, perseverenta, vointa, echilibru, increderea si stima de sine, au invatat din toate experientele traite si stiu cum sa gestioneze situatiile dificile atat din punct de vedere cognitiv, cat si emotional.

Important este sa iti traiesti viata dupa propriile reguli pentru ca in drumul asta al antreprenoriatului intalnesti multe piedici, oameni care te judeca sau care incearca sa te manipuleze, sa te descurajeze si atunci, mentinerea unui echilibru chiar devine o provocare.

• Stiu ca lucrezi la un program de Management al Stresului pentru antreprenori si corporatisti, ne poti da 3 tipsuri prin care sa avem un management al stresului mai bun?

Daca schimbi perceptia despre stres, poti schimba si raspunsul corpului la stres. Inveti ca  stresul poate fi un potentator de performanta, ca poti transforma sentimentele de teama si anxietate in energie, entuziasm si concentrare.

Inveti sa renunti la control prin acordarea unei autonomii mai mari angajatilor in indeplinirea atributiilor lor.

Este de ajutor sa stii foarte bine ce vrei, cum vei face ceea ce ai de facut, stabilirea unor obiective normale si realizabile fara a supraestima sau subestima angajatul.

Daca pe tot acest drum iti pastrezi in minte scopul final si vezi provocarile care apar ca pe un proces de autocunoasere si dezvoltare personala, lucrurile se rezolva de la sine si poti sa te si bucuri de calatorie.

Sursa photo

De fiecare data cand vorbesc despre Digital Travel, ma cuprinde emotia vorbitului in public. Spun asta pentru ca in 2013, Alex Filip m-a urcat pentru prima data pe o scena adevarata si mi-a oferit ocazia de ma face de ras in fata a peste 100 de oameni din industria de turism :). Din fericire, am scapat si cu multe eforturi, mult studiu, nopti nedormite si o mare apasare sufleteasca provenita dintr-un motiv personal, am reusit sa fac fata cu brio si sa duc la bun sfarsit aceasta mare provocare si oportunitate. Pentru asta si nu numai, ii sunt recunoscator lui Alex in fiecare zi. Thanks bro

Am fost speaker la multe conferinte, evenimente, work shop-uri, insa, asa cum este lesne de inteles, conferinta mea de suflet ramane Digital Travel, motiv pentru care incepand din 2016 am fost implicat direct, alaturi de colegii mei din Friends2.0, in organizarea acestui event. Pasiunea pentru turism, dragostea pentru breasla si dorinta de a lasa ceva in urma ma motiveaza ca in fiecare an, alaturi de colegii mei, sa ducem mai departe traditia #rdtc.

Anul acesta este vorba despre editia cu nr 5 a Digital Travel sau mai pe scurt #RDTC2018, editie care va avea loc pe data de 8 mai la deja traditionalul Hotel Sheraton, in Platinum Ballroom, cea mai impozanta sala de evenimente

Imi doresc si sunt convins ca vom avea alaturi de noi peste 130 de colegi din industria de turism, care sa se bucure de contentul pe care l-am pregatit. In aceasta editie vom avea invitati care vor vorbi despre usability, despre client service, despre google adwords, despre tehnologie b2b si b2c, vom avea statistici direct de la Google Romania, ne vom bucura de aceeasi atmosfera extraordinara si ne vom revedea cu totii ca in fiecare an.

In final, iata cateva link-uri utile:

Iata speakerii de anul acesta

Uite de ce trebuie sa participi

Aici te poti inregistra

Weekend-ul trecut am condus, singur fiind in masina, vreo 4 ore, timp in care m-am bucurat putin de linistea din jurul meu. Ca multi dintre noi, nici eu nu am foarte des ocazia pentru a petrece timp cu mine, iar drumul de la Covasna la Bucuresti a fost o oportunitate excelenta in acest sens. Sincer, nu am crezut ca un drum de 4 ore poate fi atat de relaxant Din cand in cand mai auzeam cate o melodie la radio, iar pentru ca sunt un ascultator fidel Europa FM, indiferent daca imi place sau nu melodia, nu schimb postul sub nicio forma. Dati-mi voie sa ma felicit inca o data pentru ca astfel am avut ocazia sa mai iau inca o lectie de viata care mi-a fost data de emisiunea “Eroii dintre noi”. O emisiune care a spus povestile militarilor romani raniti in Irak si Afganistan.

Stiam ca astfel de povesti sunt emotionante, stiam ca experientele oamenilor plecati pe front sunt spectaculoase, insa nu stiam cat de multe lucruri poti invata din povestile lor de dupa incidente.

Pun mai jos cateva propozitii spuse de militari, care mi-au ramas in minte si pe care nu le pot uita.

“Cand copilul meu cel mic a vazut proteza, i-am spus ca sunt jumatate robot, iar cu ochiul de pe care imi dau lentila jos in fiecare noapte, pot sa vad peste mari si tari si pot sa vad in fiecare moment daca este cuminte sau nu.”

“Desi am craniul crapat si un fir de titan in el, abia dupa 7 ani de zile mi s-a recunoscut gradul 3 de invaliditate ca urmare a unui reportaj facut de TVR. Pana atunci eram declarat apt pentru munca.”

“Cand plecam pe front suntem pregatiti sa plecam pe lumea cealalta, insa nu suntem pregatiti sa devenim o povara pe lumea asta.”

“M-as intoarce oricand in Afganistan pentru ca, plecand de acolo pe targa, consider ca am lasat misiunea neterminata.”

“La inceput am avut ganduri negre. Am crezut ca nu o sa mai pot face nimic. Dar uite, pot cumpara un buchet de flori sotiei, pot face chiar si cumparaturi.”

“Dumnezeu mi-a luat picioarele si mi-a dat la schimb o familie.”

“O sa-mi invat copiii ca, indiferent cat de rau esti lovit trebuie sa te poti ridica, asa cum am facut si eu dupa accident.”

Cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa asculte povestile acestor oameni si sa invete din ele cat de important este sa poti trece mai departe, indiferent cat de greu este. Stiu, e usor de spus in teorie, insa ma bucur ca am avut ocazia sa ascult oameni care au si demonstrat asta.

Emisiunea o puteti asculta aici

Sursa photo aici 

Ne place sau nu, recunoastem sau nu, insa in fiecare zi suntem apasati de presiunea din jurul nostru. Putem spune ca cea mai constanta presiune la care suntem supusi in fiecare zi vine de la job, fie intr-o forma, fie intr-alta.

Sunt studii care spun ca noi, oamenii, performam mai bine atunci cand suntem pusi sub presiune si probabil ca acesta este motivul pentru care suntem supusi pressing-ului de catre sefi, clienti, furnizori etc. Interesant este ca presiunea reprezinta principalul factor de stres, stres ce afecteaza dramatic performantele fiecaruia dintre noi. Asadar, de unde vine acea performanta superioara datorata presiunii?

Parerea mea este ca, asa cum am depasit era biciului de pe spatele sclavilor, trebuie sa depasim si era presiunii de pe umerii angajatilor si asta pentru ca, asa cum spuneam si in titlu, Presiunea omoara Pasiunea, iar daca pasiunea moare, moare totul.

Pentru a tine Pasiunea in viata, pun mai jos cateva tips-uri de gestionare a presiunii

1. Fii constient de personalitatea ta – te va ajuta sa iti dai seama cat de vulnerabil esti in fata presiunii, sa intelegi cat de emotional reactionezi in fata task-ului si mai ales ce esti dispus sa sacrifici pentru indeplinirea lui.
2. Invata ca din cand in cand sa spui NU – eu spre exemplu sunt constient de zona in care pot performa, de zona in care am potential de a performa si de zona in care nu am ce cauta. Nu va fie teama sa spuneti NU acolo unde nu sunteti pregatiti pentru ca altfel va veti incarca cu o presiune pe care nu o puteti gestiona.
3. Cauta modalitati de relaxare – Alearga, inoata, scrie, citeste, fii activ intr-un mod cat mai constant posibil pentru a nu lasa presiunea sa se transforme in stres sau intr-o depresie.
4. Tine prioritatile sub control – De foarte multe ori lucrurile minore provoaca cea mai mare presiune, iar asta ne defocuseaza de la cele importante.
5. Nu-ti fie frica sa faci un pas inapoi – Din pacate sunt momente in care pur si simplu nu mai vezi rezolvarea problemei oricat de mult ai incerca. Sa faci un pas inapoi pentru a te elibera de presiune nu reprezinta o infrangere, ci doar o limpezire a creierul, fara de care nu poti merge mai departe.

In final, imi amintesc cuvintele unei prietene care mi-a spus “Prietene, tu fugi de emotii ca de dracu’ “. De fapt, eu fug de presiune ca de dracu’.

Sursa photo

Fiind aruncat in campul muncii inca de la 18 ani si trecand prin diverse job-uri, despre care o sa vorbesc intr-un articol viitor, am trait adevarate experiente cand a fost vorba de integrarea intr-un colectiv nou. Am lucrat cu oameni din toate mediile sociale, precum fosti puscariasi, muncitori necalificati pe santier, oameni apartinand diverselor etnii mai mult sau mai putin apreciate, ciobani care se intalneau cu ursul mai des decat cu oamenii, mai tarziu cu oameni cu studii superioare sau foarte superioare si exemplele pot continua.

Ce vreau sa spun este ca, indiferent de categoria sociala din care proveneau colegii mei, toti aveau aceeasi caracteristica, anume erau oameni, iar oamenii se simt de cele mai multe ori amenintati de un nou venit. Este adevarat ca singurul diferentiator in ceea ce priveste reactia fata de un coleg nou tine strict de nivelul de educatie.

Spre exemplu, in fata celor fara prea multa scoala ma simteam intotdeauna amenintat fizic. Realizam ca textele mele nu erau intotdeauna suficient de bune sau de clare pentru a evita corectia fizica iminenta. Din fericire am scapat de fiecare data, cu emotii ce-i drept.

In cazul celor cu scoala situatia era putin diferita si anume pentru ca amenintarea nu era fizica, ci psihica. Uneori aveam impresia ca oamenii studiau tortura psihica din antichitate si incercau sa o aplice pe mine. Cand parintii iti dau o educatie simpla, corecta, dar naiva, incep sa te consume toate rautatile din jur, iar fiecare zi la birou devine un calvar.

Acum, ca sa ies din sfera experientelor personale, pot spune ca cele mai mari rautati le-am observat in echipele cu multe fete si asta pentru ca motivele sunt dintre cele mai diverse, iar cele mai frecvente exclamatii sunt:

“Cine stie a cui pila o fi si pitipoanca asta.”

“Asta daca arata bine crede ca poate fi superioara? “

“Ce geanta are fufa asta. E clar ca vine la birou just for fun, iar noi muncim sa ne platim intretinerea.”

“Am auzit ca asta are salariul de 2 ori mai mare decat noi, care muncim aici de ani de zile.”

Evident ca exemplele pot continua, iar daca aveti completari le astept cu interes, insa nu asta este ideea.

Concluzia este ca atunci cand ne pierdem motivatia, cand nu reusim sa ne dezvoltam profesional, cand ne pierdem placerea pentru job-ul nostru, nu facem altceva decat sa acumulam frustrari care ne fac vulnerabili in fata unor colegi noi, cu o energie mai buna, cu un entuziasm mai mare. Fie ca recunoastem, fie ca nu, reactionam nefiresc fata de acestia, iar in loc sa ii incurajam, sa ii integram si sa share-uim din experienta noastra pentru scopuri comune, incercam sa ne protejam, facand viata grea acestui nevinovat coleg nou .

Propun sa ne ghidam dupa principiul “Sharing is caring” si totul va fi mai simplu….pentru toata lumea

Va multumesc!

Sursa photo

Credeti sau nu, dar proverbul atat de popular “Cine se aseamana se aduna” are o atat de mare relevanta in viata noastra, incat uneori nici nu ne dam seama cat de mult ne influenteaza evolutia sau involutia.

Inca de la scoala invatam o gramada de proverbe, insa de cate ori le-am analizat cu adevarat intelesul? Cred ca de prea putine ori

Plecand de la “Cine se aseamana se aduna”, mi-am dorit intotdeauna sa fiu inconjurat de oameni care sa ma inspire, care sa ma motiveze, care sa ma invete. Ideea este ca, in fapt, noi suntem cei care alegem, constient sau nu, oamenii din jurul nostru. Putem opta sa fim inconjurati de oameni dubiosi si vom deveni dubiosi, putem alege sa fim inconjurati de oameni de succes si vom deveni oameni de succes, putem alege sa ne inconjuram de oameni negativisti si vom privi totul negru. De aici putem extrapola cu multe alte exemple.

Va recomand sa va uitati in cercul vostru de prieteni, in cercul vostru de cunostinte si sa analizati tipologia oamenilor din jur. Practic, veti privi ca intr-o oglinda . De exemplu, de fiecare data cand ma uit la oamenii din cercul meu, imi dau seama ca imi place din ce in ce mai mult de mine :)).

Pentru ca puterea exemplului personal este de fiecare data de necontestat, va spun ca de ceva vreme mi-am creat un program pe care l-am denumit in mintea mea “Cafea cu Valoare Adaugata”, un program prin care mi-am propus, ca atunci cand se poate, sa invit la o cafea oameni pe care eu ii admir, pe care ii consider peste mine ca experienta, ca inteligenta, oameni care au realizat lucruri in management, antreprenoriat, leadership etc.

Am avut pana acum cateva (nu multe) astfel de cafele care m-au ajutat sa inteleg de ce oamenii aceia sunt unde sunt fata de mine in acest moment, mi-au deschis ochii din multe puncte de vedere, mi-au dat curaj sa merg pe drumul meu, m-au ajutat sa inteleg ca atunci cand ti se inchide o usa, ti se deschid doua ferestre :). Credeti-ma, este o experienta extraordinara din care nu o sa ma opresc si asta pentru ca valoarea adaugata pe care o primeste cafeaua mea cu fiecare intalnire va valora milioane de EUR mai tarziu, credeti sau nu

Cu ce mi-ar placea sa ramaneti drept concluzie dupa articolul acesta este ca desi parintii nu ni-i alegem singuri, in rest toti ceilalti oameni din viata noastra reprezinta propria optiune. Depinde doar de noi sa alegem ce ni se potriveste.

Multumesc

Sursa photo aici

Cred ca fata de perioada comunista in care job-ul nu reprezenta neaparat o placere, ci mai mult o necesitate, lucrurile stau astazi cu totul si cu totul altfel. Ma uit la noua generatie de 21-22 de ani si realizez ca inainte de necesitate, ei considera job-ul o activitate care trebuie in mod obligatoriu sa le placa. Mergand mai departe putin, incepand cu varsta de 25 de ani, oamenii dezvolta ambitii si motivatii care, daca nu le pot vedea in perspectiva vietii lor la acel job, vor intrece placerea de care vorbeam mai devreme.

Noi, oamenii, suntem foarte complicati, iar ca angajati devenim si foarte dificili. Asadar, sunt sigur ca e important sa stim ce ii motiveaza pe oameni, ce ne motiveaza pe noi in general la job.

Mai jos sunt cateva dintre principalele motivatii pe care, daca e cazul, va rog sa le completati aici sau pe post-ul din Facebook

1. Oamenii se simt motivati cand li se vorbeste deschis despre progresul lor constant.
2. Se simt motivati atunci cand le este incurajata dezvoltarea personala si profesionala.
3. Se simt motivati atunci cand sunt laudati pentru lucrul bine facut.
4. Se simt motivati atunci cand li se ofera oportunitatea de a invata si de a creste in organizatie.
5. Se simt motivati atunci cand managerului direct ii pasa in mod real de ei.
6. Se simt motivati atunci cand simt ca job-ul lor este cu adevarat important pentru companie.
7. Se simt motivati atunci cand opiniile lor conteaza.
8. Se simt motivati atunci cand stiu asteptarile referitoare la munca lor, la activitatea lor.
9. Se simt motivati atunci cand au la dispozitie toate tool-urile necesare activitatii lor, oferite de companie.
10. Se simt motivati atunci cand au in jurul lor colegi cu un nivel ridicat al performantelor.

Va rog sa tineti cont de faptul ca toate motivatiile de mai sus sunt de ordin psihologic si chiar daca fiecare dintre noi, in mod particular, avem proprii nostri parametrii motivationali, atunci cand sunteti in pozitia de a va tine echipa motivata, mai cititi odata cele 10 puncte de mai sus si, mai important decat atat, tratati-va colegii in mod corect, deschis si sincer.

Va multumesc!