Pentru mine, anul 2017 a fost un an pe care ma bucur ca am reusit sa-l depasesc. Nu cred ca am asteptat vreodata un an nou cu atat de multa nerabdare si asta pentru ca, atat personal cat si profesional, am avut parte de provocari care mai de care mai intense.

Insa, fara sa intram in detalii plictisitoare si putin importante pentru voi, as vrea sa punctez mai jos concluziile cu care eu am ramas dupa un an greu si care, sunt convins, ma vor ajuta pe tot parcursul anului 2018 si nu numai.

1. Succesul este o combinatie intre pregatire si noroc

2. Deciziile bazate pe emotii nu sunt decizii pentru ca doar ratiunea sta la baza acestora.

3. Inima poate sa sufoce mintea.

4. Nu poti trece de la un NU la un DA fara un POATE intre ele.

5. Este bine sa ai vise atata timp cat acestea nu sunt fantezii.

6. Multi pot spune despre o idee ca nu este buna insa putini pot spune de ce poate avea succes.

7. Daca vrei sa fii lider nu fugi de dezaprobarea celor din jur.

8. Pentru multi haosul reprezinta oportunitate, de aceea moartea caprei vecinului este un moment de bucurie pentru ei.

9. Cred ca mai intai trebuie sa invatam sa vaslim inainte sa apucam carma.

10. Daca nu putem evita dauna trebuie sa o controlam.

In final, imi doresc sa avem un an bun, linistit si implinit

Photo credit Calin Stan

De fiecare data cand am avut ocazia, am spus raspicat ceea ce cred cu tarie si anume ca Oamenii ar trebui sa fie mai presus de Business. 

Consider ca fiecare dintre noi vanam succesul, iar pentru asta muncim in fiecare zi, mai mult sau mai putin, mai bine sau mai putin bine. Cu totii, indiferent cat de ipocriti suntem, avem acelasi scop si anume ca tot ceea ce facem este pentru a ne pune intr-o lumina buna in fata celorlalti, pentru a ne aduce aprecierea, respectul si succesul.

Ceea ce nu mi se pare normal este ca acest succes sa fie obtinut calcand peste oameni. Am avut ocazia sa intalnesc diferite tipuri de oameni: oameni cu caracter frumos, oameni responsabili, oameni vizionari, oameni ipocriti, oameni fara scrupule si lista poate continua. Ceea ce vreau sa spun, insa, este ca din pacate foarte multi considera normal ca succesul lor sa vina in urma decaderii altora, cresterea imaginii lor sa se bazeze pe denigrarea altora si nu cum ar trebui sa fie, adica pe propriile realizari, pe ceea ce lasa in urma lor sau pe dezvoltarea oamenilor din jurul lor.

Este o realitate trista pe care o vad din ce in ce mai des in jurul meu. Pffff si cat mi-am dorit sa am parte doar de oameni de calitate in viata mea, naiv fiind

Sursa photo, aici

Am citit un articol foarte interesant pe Brightside.me despre sistemul de educatie japonez, articol care mi-a intarit si mai mult convingerea faptului ca, in viata, daca nu construiesti solid inca de la fundatie, te prabusesti, fara doar si poate, la cel mai mic cutremur.

Daca-mi permiteti, indraznesc sa enumar mai jos 5 particularitati ale sistemului de invatamant japonez, raportate la sistemul de tip “Las Fierbinti” din Romania.

1.Manierele inaintea cunoasterii

In sistemul de educatie japonez, focusul copiilor din clasele primare nu este pe invatatura efectiva, ci pe conduita. Mai exact, acestia invata in primul rand sa respecte alte persoane, sa fie blanzi cu natura si cu animalele, invata arta autocontrolului si bunele maniere. Japonezii considera ca in primii ani de scoala nu trebuie analizat nivelul de cunoastere al copiilor, ci modul in care acestia isi dezvolta comportamentul si personalitatea.

In cazul nostru, temele pentru acasa, temele pentru vacanta, indoparea micilor elevi cu informatie bruta si multa, renumitele lucrari de control la care putem adauga nenumaratele teste nationale, reprezinta principalele motive de lehamite ale copiilor vis a vis de scoala.

2. Responsabilitatea inainte de toate

Credeti sau nu, insa majoritatea scolilor japoneze nu au angajate femei de serviciu. In scolile japoneze, elevii, organizati in grupuri mici care se rotesc pe tot parcursul anului, trebuie sa isi curete singuri clasele, spatiile comune, chiar si toaletele. Statul japonez considera ca elevii care invata sa curete dupa ei devin mult mai responsabili, isi dezvolta abilitatile lucrului in echipa si invata importanta ajutorului reciproc.

Revenind la realitatea sistemului nostru pot spune doar atat: nu doar ca nu suntem crescuti in cultura responsabilitatii, nu suntem educati nici macar sa pretuim si sa apreciem munca femeii de serviciu.

3. Importanta nutritiei

Sistemul de invatamant japonez face tot posibilul sa asigure elevilor mese de pranz sanatoase si echilibrate. Masa de pranz este gatita pe baza unui meniu pus la punct de bucatari calificati, in colaborare cu medici nutritionisti. Pranzul se serveste in clasa alaturi de profesor, ajutand astfel construirea unei relatii pozitive dintre acesta si elevi.

In cazul sistemului nostru, “laptele si cornul” corelat cu multiplele cazuri de toxiinfectie alimentara, ne arata nivelul importantei nutritiei.

4. 99,99% prezenta elevilor la scoala in Japonia

Elevii japonezi nu doar ca nu chiulesc de la scoala, nici macar nu intarzie la ore.

Nu vreau sa ma raportez la Romania cu acest subiect pentru ca ar deveni tragico-comic.

5. Colegiul – vacanta dinaintea angajarii

In Japonia, colegiul reprezinta cea mai frumoasa perioada din viata lor. Ne putem inchipui ca dupa aceea se intra in campul muncii si se stie ca ritmul este de-a dreptul socant pentru noi, Europenii.

Cu exceptiile de rigoare, consider ca in Romania situatia este exact invers. Adevarata vacanta incepe cu primul job, dupa terminarea studiilor. Cunosc tineri care considera job-ul mult mai usor si mai relaxant decat stresul scolii sau al facultatii. Cool, nu?

Cu riscul de a ma repeta, as vrea sa concluzionez exact cu introducerea acestui articol.

Cultura, educatia, responsabilitatea se dezvolta inca din primii ani de scoala. Din pacate, educatia in Romania se bazeaza in primul rand pe ceea ce se intampla acasa si mai putin pe ceea ce se intampla in scoli.

Nu am scris acest articol pentru a critica sistemul romanesc de invatamant, ci mai degraba pentru a-i plange de mila. De fapt, pentru a ne plange de mila.

Va multumesc

Credeti sau nu, dar proverbul atat de popular “Cine se aseamana se aduna” are o atat de mare relevanta in viata noastra, incat uneori nici nu ne dam seama cat de mult ne influenteaza evolutia sau involutia.

Inca de la scoala invatam o gramada de proverbe, insa de cate ori le-am analizat cu adevarat intelesul? Cred ca de prea putine ori

Plecand de la “Cine se aseamana se aduna”, mi-am dorit intotdeauna sa fiu inconjurat de oameni care sa ma inspire, care sa ma motiveze, care sa ma invete. Ideea este ca, in fapt, noi suntem cei care alegem, constient sau nu, oamenii din jurul nostru. Putem opta sa fim inconjurati de oameni dubiosi si vom deveni dubiosi, putem alege sa fim inconjurati de oameni de succes si vom deveni oameni de succes, putem alege sa ne inconjuram de oameni negativisti si vom privi totul negru. De aici putem extrapola cu multe alte exemple.

Va recomand sa va uitati in cercul vostru de prieteni, in cercul vostru de cunostinte si sa analizati tipologia oamenilor din jur. Practic, veti privi ca intr-o oglinda . De exemplu, de fiecare data cand ma uit la oamenii din cercul meu, imi dau seama ca imi place din ce in ce mai mult de mine :)).

Pentru ca puterea exemplului personal este de fiecare data de necontestat, va spun ca de ceva vreme mi-am creat un program pe care l-am denumit in mintea mea “Cafea cu Valoare Adaugata”, un program prin care mi-am propus, ca atunci cand se poate, sa invit la o cafea oameni pe care eu ii admir, pe care ii consider peste mine ca experienta, ca inteligenta, oameni care au realizat lucruri in management, antreprenoriat, leadership etc.

Am avut pana acum cateva (nu multe) astfel de cafele care m-au ajutat sa inteleg de ce oamenii aceia sunt unde sunt fata de mine in acest moment, mi-au deschis ochii din multe puncte de vedere, mi-au dat curaj sa merg pe drumul meu, m-au ajutat sa inteleg ca atunci cand ti se inchide o usa, ti se deschid doua ferestre :). Credeti-ma, este o experienta extraordinara din care nu o sa ma opresc si asta pentru ca valoarea adaugata pe care o primeste cafeaua mea cu fiecare intalnire va valora milioane de EUR mai tarziu, credeti sau nu

Cu ce mi-ar placea sa ramaneti drept concluzie dupa articolul acesta este ca desi parintii nu ni-i alegem singuri, in rest toti ceilalti oameni din viata noastra reprezinta propria optiune. Depinde doar de noi sa alegem ce ni se potriveste.

Multumesc

Sursa photo aici

Intr-o lume in care lipsa deciziilor reprezinta, poate, principalul motiv al esecului, ma uit in jurul meu si realizez cat de putini oameni sunt in stare sa ia o decizie indiferent de natura ei.

Sunt foarte multe companii care platesc foarte bine oameni care sa-si asume responsabilitatea deciziilor bune in situatii presante sau tensionate insa vad si companii care platesc foarte bine oameni pentru fix acelasi lucru insa pe care nu-i lasa sa ia decizii, din lipsa de incredere. O chestiune de cultura care diferentiaza destul de clar afacerile corporatiste de cele de familie.

Anyway, gasiti mai jos cateva sfaturi legate de luarea deciziilor si asta pentru ca, vrem nu vrem, suntem constienti sau nu, fara decizii lucrurile nu se vor pune niciodata in miscare.

• Nu lua niciodata decizii extreme pe baza emotiei de moment
• Ia o decizie bazata pe speranta si nu pe frica.
• Nu exista decizii mari sau mici. Oricare dintre ele iti va influenta viata sau business-ul la un moment dat.
• Dezvolta-ti constant cunostintele pentru a-ti imbuntatii constant deciziile.
• Deciziile pe care le iei, reflecta valorile pe care le impartasesti.
• Principala cauza a lipsei deciziei este frica de a gresi. A doua este ignoranta.
• Multi oameni sunt atat de speriati de luarea unei decizii incat prefera sa li se spuna ce au de facut. Aceasta este o diferenta dintre oamenii de succes si …..restul.
• Regulile sunt facute pentru a limita deciziile.
• Nu este greu sa iei decizii atunci cand iti cunosti foarte clar valorile.
• Oamenii judeca si iau decizii foarte usor in numele altora

Sper ca acest articol sa lamureasca macar putin importanta deciziilor iar daca am reusit, ma pot declara multumit.

Va multumesc!

Sursa photo

Consider ca performanta fara obiective este aproape imposibil de atins, asa cum cred ca o viata fara principii nu poate avea armonie.

Personal, am foarte multe lucruri dupa care ma ghidez in viata fie ca e vorba de viata personala, fie ca e vorba de cea profesionala. Mai mult decat atat, am un folder in care imi salvez aproape zilnic materiale care se potrivesc caracterului meu si aspiratiilor mele. In acelasi timp, citesc foarte multe review-uri de carti si port cu mine in telefon un doc in care adaug constant autori pe care mi-ar placea sa-i citesc la un moment dat. Cu alte cuvinte, incerc in fiecare zi sa mai pun o caramida la dezvoltarea mea profesionala si personala.

Mai jos, imi face placere sa va impartasesc cateva principii sau sfaturi dupa care ma ghidez si care m-au ajutat enorm pana acum. Primele 15

1. In primul rand investeste in tine!  Considera fiecare compromis pe care esti nevoit sa il faci o investitie in tine pe termen mediu si lung.
2. Descopera-ti punctele tari si punctele slabe. Daca nu esti tu constient de ele, vor fi altii, iar asta nu reprezinta intotdeauna un avantaj.
3. Fii o persoana amabila. Chiar daca umbla vorba “Omul bun e luat de prost” consider ca a fi amabil nu este egal cu a fi naiv sau fraier.
4. Nu risca niciodata sa pierzi ceva de care ai nevoie pentru a obtine ceva de care chiar nu ai nevoie. In momentul in care ajungem la nivelul in care le putem avea pe toate, este foarte greu sa diferentiem lucrurile de care avem nevoie de cele de care nu avem nevoie.
5. Gaseste activitatea pe care iti place sa o faci. Sa consideri job-ul un hobby este cu adevarat un ideal.
6. Inconjoara-te cu oameni pe care ii admiri. Oamenii din jurul tau te definesc pe tine ca om.
7. Infrunta-ti temerile. Este singura cale prin care le poti depasi.
8. Timpul tau este cel mai de pret lucru.
9. Nu rata niciodata o mare oportunitate. Este adevarat ca nu ne dam intotdeauna seama daca o oportunitate este mare sau mica sau daca este potrivita in acel moment. Personal, nu las nimic sa treaca pe langa mine chiar daca asta ma costa foarte mult timp.
10. Concentreaza-te pe solutie si nu pe problema. Intr-o lume in care toata lumea cauta vinovatul inaintea solutiei, va sfatuiesc sa va concentrati pe solutie si apoi pe analiza cauzei.
11. Invata din greselile tale si nu te demoraliza. Daca de exemplu articolul acesta va avea doar 2 afisari, promit sa analizez si sa continui
12. Fii deschis la informatii si idei noi. Nu judeca parerile nimanui si nu inhiba creativitatea si entuziasmul oamenilor din jurul tau. Vei avea parte de surprize placute.
13. Fii dispus sa accepti noi provocari. Rezistenta la schimbare este principala bariera a evolutiei. Sa tinem minte asta.
14. Daca esti respectat, chiar nu mai conteaza daca oamenii te plac sau nu. Chiar cred ca respectul se castiga inainte de a se impune. Felul tau de a fi si actiunile tale definesc respectul pe care il meriti.
15. Fii cel mai bun in domeniul tau. Cand m-am apucat de marketing in turism, mi-am repetat in fiecare dimineata ca am potentialul de a fi cel mai bun. Muncesc in fiecare zi pentru asta

Va multumesc

Sursa photo, aici

Am trait ultimele doua saptamani la o intensitate foarte mare, m-am lovit de sistemul de stat si am fost nevoit sa “lupt” pentru ca fetita mea sa continue pe drumul pe care a inceput si sa ajunga sa studieze in locul pentru care a muncit inca de la varsta de 3 ani si asta fara combinatii sau alte porcarii. Nu vreau sa intru foarte mult in detalii pentru ca ceea ce este important pentru mine nu este neaparat important pentru toata lumea.

Ca idee, pentru mine viata este mult mai frumoasa de cand a aparut Karina. In acelasi timp, responsabilitatea drumului, viitorului si a evolutiei ei ma apasa destul de tare.
Am simtit pe propria piele aceasta responsabilitate mai ales acum cand, avand doar 5 ani jumate, Karina este dependenta de deciziile noastre.

Va spuneam mai sus ca in ultimele doua saptamani am luptat pentru educatia Karinei, am luptat impotriva unui sistem care nu este in stare sa sustina copiii, care nu are parte de infrastructura, care nu dezvolta si care pur si simplu pune foarte multe bariere in fata intereselor copiilor.

Fiecare zi din aceasta perioada mi-a aratat cat de important este ca in viata sa existe cineva care sa te protejeze, iar eu mi-am promis ca voi fi intotdeauna pregatit sa imi protejez copilul. Credeti-ma, nimic nu te poate opri atunci cand exista motivatie totala. Am luptat si am castigat, iar sentimentul de implinire nu poate fi explicat in cuvinte, insa ceea ce pot exprima sunt promisiunile pe care i le fac copilului meu si pe care o sa mi le asum in fata ei.

Asadar, draga Kari,

Iti promit ca nu te voi lasa niciodata sa pleci capul in fata nedreptatilor.

Iti promit ca voi fi intotdeauna in spatele tau.

Iti promit ca te voi invata sa fii o invingatoare.

Iti promit ca te voi invata si iti voi arata ca totul este posibil.

Iti promit ca o sa ai cel mai cool tata

Iti promit ca atunci cand vei avea nevoie de cineva, voi fi intotdeauna acolo.

Iti promit sa fiu cel mai bun prieten al tau, insa inainte de toate sa fiu tatal tau.

Love you Kari  :*

Se spune despre oamenii care asculta mai mult decat vorbesc, ca pur si simplu nu au ce sa spuna iar tacerea este singura care ii poate scoate dintr-o situatie ce poate deveni penibila.

Am intalnit foarte multi oameni pana acum si imi aduc aminte ca in primul meu an ca marketer am avut meeting-uri cu peste 150 de oameni din domenii conexe activitatii mele. Pur si simplu habar n-aveam cu ce se mananca productia, creatia, online-ul, offline-ul, etc si atunci am petrecut peste 150 de ore doar pentru a asculta oameni specialisti care m-au invatat lucruri, fara ca macar ca ei sa aibe habar de acest lucru. Le sunt recunoscator si astazi fiecaruia in parte :). Asadar, in acel context, teoria prin care oamenii care asculta mult o fac pentru ca nu au ce sa spuna de fapt, a fost perfect valabila in cazul meu de atunci. Practic, lipsa know how-lui m-a obligat sa ascult si sa invat.

Odata acumulate cunostintele si odata cu cresterea experientei, am inceput sa devin din ce in ce mai vocal si sa ascult din ce in ce mai putin. Nu stiu cum se etichetez acest lucru, astfel ca o sa-i spun simplu lipsa de educatie profesionala specifica parvenitilor care se imbogatesc peste noapte si sufera o transformare pe masura. Eu nu m-am imbogatit peste noapte sau cel putin nu financiar……. inca 

Ideea este ca dupa fiecare sedinta sau dupa fiecare meeting, primeam fix acelasi feedback “Madalin vorbesti prea mult. Invata sa asculti”. Faptul ca sunt un tip incapatanat stiu foarte bine insa stiu si ca daca imi spun mai multi ca sunt beat, ma duc usor spre pat

Astfel ca, nu stiu cum, am ajuns in mana cu cartea lui Dale Carnegie – Secretele Succesului. Am citit cateva carti care m-au influentat pozitiv insa as putea spune ca aceasta m-a reformat cu adevarat din punct de vedere profesional.
Cred ca mi-am notat peste 100 de sfaturi din aceasta carte iar cele care au contribuit la rezolvarea problemei mele sunt urmatoarele 5:

1. Fii un bun ascultator. Incurajeaza-i pe ceilalți sa vorbeasca despre ei insisi si vei conversa cu usurința.
2. Respecta parerile interlocutorului tau. Evita sa-i spui ca parerile sale sunt gresite.
3. Fa in asa fel incat interlocutorul tau sa se simta important – si fii sincer in tot ce spui
4. Tine minte ca numele cuiva este pentru el cea mai dulce muzica ce exista.
5. Straduieste-te sa vezi lucrurile din perspectiva celuilalt.

Cultura ascultatului se cultiva in timp iar astazi realizez cat de multe informatii pierdeam doar pentru ca nu aveam rabdare sa ascult ceea ce au de spus interlocutorii mei.

In acelasi timp, consider extrem de important sa realizam care ne sunt defectele si apoi sa reusim sa ne activam pentru rezolvarea lor. Beneficiile sunt enorme, trebuie doar sa le descoperim.

Va multumesc

Sursa photo