Ce a facut statul in acel moment? Simplu, a trimis pasagerii catre agentiile de turism ca sa le rezolve problemele, pentru ca nu-I asa, intotdeauna exista niste prosti in linia intai care, sub o lege dubioasa si discutabila, obliga agentiile de turism sa garanteze banii pasagerilor din fonduri proprii in cazul unor astfel de Evenimente.

Cu alte cuvinte, statul roman, garant pentru Blue Air si cel care detinea garantiile depuse de acestia dar si posibilitatea de a prelua fraiele companiei avand oameni in board, pentru a incerca sa mai salveze ceva, a ramas pasiv la nivel de management preferand sa trimita institutiile de forta, adica de control pentru a ne arata noua fraierilor ca putem dormi linistiti cat timp statul controleaza pentru noi. Si am dormit linistiti cu banii in conturile Blue Air, alea blocate de statul roman, iar daca pana acum mai existau 4-5% sanse de a recupera banii sau 100% sanse de a calatori in contul acestora, acum sansele romanilor sunt zero pentru ca, dupa ce ca Blue Air nu mai are banii, nici nu mai poate zbura. Asadar, multumim statului roman pentru gestionarea perfecta a banilor nostri.

Mai mult decat atat, odata cu inceputul acestei crize, asa cum ne-au obisnuit conducatorii nostri, a inceput marea campanie de PR. Mai pe scurt, iata ce face statul ca sa repatrieze romanii, iata ce face statul pentru a rezolva problema, iata ce face statul pentru a oferi suport celor pagubiti. In concluzie NIMIC.

Cei care au muncit, au cheltuit bani…… foarte multi bani, au fost agentiile de turism care au trebuit sa plateasca chartere pentru a repatria oamenii, care au trebuit sa mai cumpere inca odata biletele de avion celor prejudiciati  sau sa le dea banii inapoi oamenilor, iar cand vorbim despre oameni, vorbim despre mii de oameni. Pe langa bani si pe langa expunerea foarte mare a business-urilor din turism, adaugam si munca zecilor sau sutelor de agenti care au trebuit sa gaseasca rute, companii, locuri, etc pentru a putea rezolva o problema care niciodata nu a fost a lor.

De 20 de ani de cand lucrez in industria asta, agentiile de turism au fost intotdeauna acolo pentru a oferi suport statului cand nu a putut sa-si protejeze cetatenii de nepravazut, au fost acolo cand un business a cazut iar turistii acestuia au ramas expusi, au fost acolo cand se reinfiinta Ministerul Turismului dupa ce a mai fost desfiintat de cateva ori, pentru a oferi suport si consultanta reala din piata tuturor secretarilor de stat sau ministrilor, au fost acolo de fiecare data cand a fost sau nu a fost nevoie de ele, iar intrebarea mea este:

Oare statul roman unde este cand turismul are nevoie de el?

Sursa foto aici

Ma uit la stiri in fiecare seara, stiu sunt prost dar imi dau voie macar o singura data pe zi, si astept cu interes, uneori cu disperare noutati economice care sa imi dea speranta unei perspective oricare ar fi ea. Din pacate, in afara de COVID, ATI, proteste, greve si vaccin si din cand in cand o batrana violata pe undeva pe la tara, lipseste cu desavarsire capitolul economic.

As fi tentat sa spun ca televiziunile urmaresc senzationalul, iar economia nu face parte din aceasta categorie, iar ca urmare lipseste din grila lor de stiri. As fi tetantat dar nu o sa spun asta pentru ca, in realitatea mea, lipsa stirilor economice vine, de fapt, din lipsa masurilor economice, din lipsa activitatii economice a guvernului. Observ cum fiecare lider politic isi da cu parerea despre proteste, despre restrictii, despre vaccinuri, insa niciunul dintre ei despre faptul ca EUR zburda spre 5 lei. In acelasi timp, premierul Citu care pana mai ieri ne rupea cu informatii economice si financiare si pe care il urmarea cu mare interes, se preocupa mai mult cu activitati de imagine precum plantatul copacilor, este preocupat de activitatea Ministerului Sanatatii dar nu si de cea a Ministerului Economiei sau Finantelor, etc etc.

Intram in luna cu numarul 4 a acestui an, s-a implinit mai mult de un an de pandemie, iar cei care ne guverneaza acum sunt aceeasi de acum un an, aceeasi care au propus masuri economice, aceeasi care intr-un an de zile nu au implementat absolut nimic, aceeasi care din pacate au reusit sa ne pacaleasca electoral, aceeasi care sunt relaxati in functii 4 ani de zile, aceeasi care ar trebui treziti din amorteala intr-un fel sau altul.

Sursa photo

Incepand de astazi s-au “deschis” portile online-ului pentru vaccinarea in masa. Ma rog, deschis este mult spus si asta pentru ca, asa cum ne-am obisnuit deja, infrastructura  software a statului roman se afla in continuare cu 20 de ani in urma. Paradoxal, suntem tara care avem UiPath unicornul care, ce sa vezi, se ocupa cu automatizarea proceselor de business sau in cazul statului roman ar putea ajuta in automatizarea fluxurilor care in acest moment genereaza atata birocratie. 

Anyway, sa depasim si acest inceput de fail al autoritatilor cu privire la inregistrarea cetatenilor in procesul de vaccinare si sa continuam cu faptul ca ne aflam deja in luna cu numarul 3 al anului 2021 si in luna numarul 3 de dupa alegeri, iar din punct de vedere al deciziilor economice nu s-a intamplat absolut nimic. Practic, toate vrajelile preelectorale se dovesc inca odata ca fiind armele preferate ale politicienilor romani indiferent de partea in care activeaza ( stanga sau dreapta ). Ne aflam intr-o perioada in care criza sanitara cumulata cu cea economica ingenunchiaza in fiecare zi antreprenori, antreprenori care daca nu sunt doborati de puterea din ce in ce mai mica de cumparare a romanilor sunt cu siguranta doborati de restrictiile impuse dar si de propriile ANAF care, v-ati prins, si-a dat seama ca nu mai sunt bani la buget.

In acelasi timp, il urmaresc activ pe Florin Citu premierul Romaniei care continua sa ne inoxice cu mesajul de genul: Citez de pe pagina de FB a acestuia

“Etapa a III-a de vaccinare începe mâine.Este foarte simplu. Dacă doriți să vă vaccinați, înscrierea se face prin intermediul listelor de așteptare.”

“Deși 2020 a fost un an dificil, cu multe încercări pentru economie, am reușit să venim la timp cu decizii care au făcut posibilă creșterea câștigului salarial mediu net în luna ianuarie 2021 cu 6,5% comparativ cu aceeași lună a anului precedent.”

“Am reușit imposibilul!
În 2020 investițiile nete în economie AU CRESCUT!”

“România a avut CEA MAI MARE creștere economică din UE în trimestrul IV din 2020.”

“Avem cel mai echilibrat buget din ultimii 30 de ani, un buget care se concentrează pe investiții.Am promis, am făcut!”

Conform Ziarului Financiar, in Romania sunt peste 485 000 de IMM-uri formate din Micro, Intreprinderi Mici si Medii, mai exact 99,7% din totalul firmelor.

Putem spune, deci, ca o mare parte din veniturile de la bugetul de stat stau pe umerii acestor companii. In urma crizei COVID, care nu mai este de mult doar o criza sanitara ci si una economica severa, a aparut o raza de speranta pentru cei care si-au vazut disparand peste noapte munca de ani de zile. Pe scurt, aceasta raza de speranta a fost denumita Granturi pentru Capital de Lucru dedicat IMM-urilor. Printre cei care s-au simtit mangaiati de aceasta raza de speranta ma numar si eu, un antreprenor din turism lovit de soarta. Dar cum nu despre mine este vorba, as vrea sa trecem la subiectul acestui articol.

Granturile pentru IMM-uri. Ajutor sau Umilinta?

Ca sa raspund scurt la intrebarea de mai sus, din punctul meu de vedere, umilinta nu vine doar din modul de desfasurare al acestui program ci mai mult decat atat, din incapacitatea guvernantilor nostri de a organiza aceasta actiune. Mai concret, sa arunci niste bani in piata fara criterii clare de departajare, fara a prioritiza industriile cu adevarat lovite de restrictii, fara a analiza istoricul de business al aplicantilor, fara a analiza perspectivele societatilor, fara a tine cont de cele mai elementare principii ale antreprenoriatului, fara a implementa filtre impotriva oportunistilor sau speculantilor, propunand in schimb un singur criteriu de baza si anume PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT, nu face altceva decat sa ne dovedeasca noua, romanilor, noua antreprenorilor faptul ca statul roman nu intelege nimic din zona privata care finanteaza bugetul de stat.

Personal ma aflu printre antreprenorii care au platit taxele la stat in fiecare luna, inclusiv in lockdown atunci cand nu doar ca nu incasam dar trebuia sa si restitui, ma aflu printre antreprenorii care nu si-au amanat taxele la stat, ma aflu printre antreprenorii care chiar aveau nevoie de suportul real al statului roman, iar aceasta mascarada numita Granturi ma face sa regret pentru prima oara ca ma aflu in tara care nu trebuie.

Sincer, habar n-am daca voi obtine sau nu aceasta finantare, insa indiferent de deznodamant, principiile cu care am crescut si pe care mi le-am dezvoltat in ani, ma fac sa ma simt scarbit de tot ceea ce se intampla in jurul nostru al antreprenorilor.

Am invatat multe in aceste ultime luni, m-am reinventat alaturi de colegii mei, muncesc de 10 ori mai mult decat o faceam, petrec jumatate din luna departe de familie, iar in schimb cei care ne conduc nu au invatat inca nimic despre noi, noi cei care ii ducem in spate.

Trist!

Scapati de stresul alegerilor si de manipularea electoratului, politicienii din administratiile locale au inceput, sub pretextul luptei impotriva Covid, sa reinstaureze restrictiile in HORECA. Fara un studiu care sa demonstreze cresterea numarului de cazuri provenite ca efect al traficului din cafenele si restaurante si cu o presupunere superficiala, iata ca au venit si masurile de care se temea toata lumea, mai concret restrictii aplicate unei industrii care cu greu a reusit sa supravietuiasca ultimelor luni.

In acelasi timp, procesiunile religioase care se manifesta in mod normal prin pupatul moastelor si imbulzeala aferenta acestuia, ati ghicit, NU SUNT INTERZISE. Referitor la cazinouri si jocuri de noroc se asteapta o decizie, daca va fi o decizie si asta pentru ca la pacanele, bag de seama,  pericolul este substantial mai mic decat in cazul cafenelelor si restaurantelor si asta pentru ca, nu-i asa, in restaurante se sta mult cu gura deschisa decat intr-un cazino unde se sta mai mult cu portofelul deschis iar taxele catre stat sunt altele.

O alta masura demna de cascadorii rasului este aceea a purtarii mastii in jurul scolilor. Cu alte cuvinte, copiii din interiorul scolilor vor fi mult mai bine protejati daca cetatenii aflati in apropierea unitatii de invatamant vor purta masca in perimetru. Sunt absolut convins ca aceasta masura va reduce considerabil numarul de cazuri din scoli. De fapt, nu sunt convins, as baga mana in foc si asta pentru ca va puteti inchipui ce ar insemna sa stranute cineva catre zidul scolii iar acesta sa nu fie foarte bine izolat facilitand stropilor sa strabata linistiti culoarele institutiei.

Ca si o concluzie personala, as spune ca niciodata nu am fost mai ingrozit de faptul ca dupa alegerile Parlamentare vom mai avea parte de sansa unui vot abia peste 4 ani. Practic, dupa urmatoarele alegeri, noi cetatenii vom fi expusi si captivi masurilor guvernantilor sau autoritatilor locale care, sub plapuma mandatelor, vor avea curajul unor masuri care ne pot influenta viata, din pacate nu intr-un mod pozitiv. Sunt convins de faptul ca vor fi sacrificate industrii care nu au un aport important la bugetul de stat, statul roman mimand ajutorul, citez din Hotararea nr 19 din 06.10.2020 care spune “Angajatii afectati de restrangerea activitatii operatorilor economici si a unitatilor cultural artistice vor beneficia de masurile de sprijin potrivit OUG 120/2020. Cu alte cuvinte, dormiti linistiti pentru OUG 120 vegheaza pentru voi, iar noi Statul Roman platim nemunca……… pentru ca putem si pentru ca tot voi si copiii vostri platiti.

Sursa photo

Ceea ce se intampla de ceva vreme si anume cresterea cazurilor pozitive de la o zi la alta, nu inseamna altceva decat inca o piatra de moara pe umerii turismului din Romania. Nu as vrea sa mai generalizez si sa ma refer la cat de greu ii este turismului la nivel mondial pentru ca explozia de cazuri noi din fiecare zi nu face altceva decat sa izoleze din ce in ce mai mult Romania de restul statelor europene.

Daca am apreciat modul prin care autoritatile au reusit sa pastreze Romania ca una dintre cele mai safe tari din UE atunci cand prin Italia nu mai era loc prin cimitire, acum sunt nevoit sa critic lipsa de reactie a autoritatilor si incompetenta juridica care nu a facut altceva decat sa avem un vid legislativ care sa permita fiecaruia sa faca ceea ce vrea in plina criza sanitara.

Pe principiul merge si asa, politicienii nostri au luat masuri fara double check juridic, iar acum ne aflam in situatia in care in carantina sta cine vrea, in internare sta cine vrea, in izolare sta cine vrea. Acest ping pong intre putere si opozitie reprezinta, in opinia mea, principalul motiv al exploziei cazurilor pozitive. Evident nu trebuie sa-i uitam nici pe cocalarii din cluburi dar nici pe patronii pentru care o amenda este mai profitabila decat un “macel pandemic”

Poate ca sunt multi care nu respecta regulile de baza, poate ca suntem un popor petrecaret care pune mai presus o hora vesela decat riscul imbolnavirii, poate ca suntem un popor care uita repede cele 2-3 luni de rancezit in case, insa cu siguranta nu doar cetatenii sunt vinovati pentru situatia sanitara generala. Spun asta pentru ca, drept vorbind, Romania a stat bine in lunile martie si aprilie doar pentru ca oamenii au stat in case, iar acum cand suntem nevoiti sa iesim ca sa nu murim de foame, autoritatile si-au dat seama ca, de fapt, atunci cand trebuie sa faca mai mult decat sa ne tina in lockdown, ups, s-a imputit treaba.

Intr-un final, chiar si asa, in aceste momente in care turismului incepuse sa i se mai simta pulsul, iminenta izolare a Romaniei de tarile Europene va reprezenta practic o noua intrare in coma a turismului romanesc. Noroc ca nu reprezinta prea mult in PIB, asa cum a spus domnul Orban care, apropo, se pregateste de alegeri.

Sursa photo

Paradoxal, in plina stare de alerta si cu un turism in coma indusa, s-a deschis un nou hotel in Bucuresti. Ibis Styles Bucharest City Center si-a deschis portile si indrazneste sa creada ca turismul, fie el de leisure sau de business, va reusi sa iasa din coma si sa renasca mai puternic si mai sanatos ca niciodata.

Ca simplu lucrator in aceasta industrie care incearca sa se agate de orice fir de speranta, deschiderea unui nou hotel, deschiderea unor rute aeriene, deschiderea unor destinatii, reprezinta puterea de a merge mai departe. Recunosc ca in toata aceasta perioada grea de cateva luni, nu de putine ori am vrut sa-mi bag picioarele in ea de industrie sensibila si marginalizata, insa mi-am dat seama ca munca de ani de zile a mea si a colegilor mei nu se poate duce pe apa sambetei pe baza unor frustari de moment.

Anyway, nu despre mine este vorba in acest articol ci despre faptul ca, din punctul meu de vedere, in timp ce guvernantii nostri continua sa analizeze situatia dramatica a turismului romanesc continuand sa intarzie deschiderea acestuia cat si solutiile de sustinere si relansare a industriei, fortand parca o selectie naturala a business-urilor pe modelul scapa cine poate, mediul privat prin antreprenori locali sau internationali continua sa creada in turism mai mult decat o fac conducatorii nostri. Cea mai recenta dovada este deschiderea hotelului Ibis Styles Bucharest City Center care, conform Ziarului Financiar, dupa o investitie de 10 milioane de EUR a dorit sa transmita ceva ce statul roman nu reuseste sa faca de cateva luni incoace si anume un mesaj pozitiv turismului autohton. Cu alte cuvinte, in timp ce guvernantii analizeaza, antreprenorii realizeaza.

Faptul ca mediul privat este principalul cal de la caruta statului ar trebui ca acesta sa nu mai fie biciuit in permanenta prin nepasare si asta pentru ca, indiferent de cat de mare este dorinta de supravietuire, acesta se va stinge incet, incet sub privirea ignoranta a stapanului suprem.

Sursa photo Trends HRB

Atunci cand ne aflam intr-o situatie de criza, simtim nevoia involuntar sa gasim un vinovat pentru toate problemele noastre. Acum pentru ca ne aflam intr-o criza economica generata de o criza epidemiologica, evident ca cel mai la indemana vinovat este Statul Roman.

Parerea mea este ca Statul Roman poate fi acuzat de foarte multe greseli dar poate fi laudat si pentru multe decizii corecte. Consider ca din punct de vedere al crizei medicale, incepand cu luna martie, Statul s-a descurcat mai mult decat remarcabil daca ne raportam la ceea ce s-a intamplat in Europa in linii mari. Paradoxal, situatia deplorabila a sistemului medical romanesc a motivat autoritatile sa ia masurile necesare pentru ca tocmai acest sistem sa nu se prabuseasca si sa genereze o catastrofa . Vedeti? O mare vulnerabilitate ne-a ajutat, culmea, sa ramanem in niste cifre mai mult decat decente a imbolnavirilor si a victimelor. Iata deci lucruri pozitive pentru care autoritatile merita apreciere  mai ales pentru perioada 1 Martie-15 Mai.

Acum insa, sa trecem la ceea ce Statul nu arata capacitate de gestionare si anume Economia si Mediul de Afaceri. O prima masura cu care autoritatile a incercat sa reactioneze impotriva valului imens de someri care se vedea la orizont a fost implementarea destul de rapida a sistemului de Somaj Tehnic platit de Stat. O masura ca a mai amanat pentru o perioada numarul mare de concedieri in special pe industriile grav afectate. Din pacate insa nu a mai existat un plan de continuitate care sa ofere o perspectiva, indiferent de natura ei, antreprenorilor si asta pentru ca fiecare decizie a fost luata pe ultima suta de metri iar publicarea in Monitorul Oficial s-a facut mai mereu cu o intarziere care nu facea altceva decat sa bulverseze companiile.

Un alt proiect care ar fi putut fi cu adevarat un motor al relansarii este IMM INVEST, un proiect anuntat cu atat de mare entuziasm incat poporul a crezut ca i-a pus Dumnezeu mana in cap. In realitate insa, miliardele anuntate de Statul Roman sunt de fapt miliardele bancilor, iar cand miliardele sunt ale bancilor atunci bancile decid ce fac cu miliardele lor. Asa ca, ce sa vezi, a inceput macelul respingerilor, respingeri care de multe au avut ca si criteriu principal ( nerecunoscut oficial de banci ) riscul industriei si nu neaparat financiarele ( vezi HORECA si TURISM). Cu alte cuvinte, finantam ce vrem noi si nu ce este nevoie si asta pentru ca, fie vorba intre noi, sunt convins ca nivelul de credibilitate, apropo de garantii, dintre banci si Statul de Roman nu este atat de mare pe cat ar dori Ministerul Finantelor sa credem. In concluzie ne aflam in faza in care bancile resping la greu aplicatii dorind, cred eu,  sa obtina de la autoritati garantii suplimentare astfel incat acest program de “mare succes” sa nu devina, desi este, un esec epic. Problema este insa ca fiecare IMM are doar 3 trageri la dispozitie prin acest program, iar daca se vor consuma prea repede, atunci cand Ministerul de Finante va interveni sa mai relaxeze conditiile de acordare prin garantii suplimentare, foarte multi antreprenori nu vor mai putea beneficia de nicio incercare.

Mergand mai departe, as vrea sa spun ca esecul unui proiect nu este neaparat de criticat si asta pentru ca stiu ca atunci cand nu incerci nu ai cum sa reusesti, iar atunci cand te afli intr-o situatie criza in care deciziile trebuiesc luate rapid atunci nu este timp suficient pentru studii si analize, riscul de fail fiind peste medie. Doar ca, in cazul autoritatilor noastre deciziile se iau si greu, se iau haotic, se implementeaza peste noapte si se modifica dupa implementare. Cu alte cuvinte, daca cetatenii au reusit sa NU creeze haos in cele 3 luni de stat in case, ne arata Statul Roman cum se poate crea haos economic.

In final mai adaug doar ca as putea scrie la acest articol 3 zile si 3 nopti, dupa care mi-ar mai veni material pentru inca 3 zile si 3 nopti si tot asa, insa ceea ce trebuie sa intelegem cu totii este ca nimeni nu are grija de noi, iar daca deciziile conducatorilor nostri ne afecteaza business-urile sau vietile in mod direct si negativ, tot noi suntem cei care trebuie sa luptam pentru afacerile si vietile noastre, iar daca Romania nu ar fi membra a Uniunii Europene care sa infuzeze ceva EUR in perioada urmatoare, cu siguranta acest articol nu ar fi fost scris din Romania.

Sursa photo

Mizeria pe care a facut-o ieri PNL este si mai accentuata in contextul actual, context in care panica de Coronavirus este foarte mare, iar panica economica este si mai mare. Personal, nu sufar de teama pandemiei, insa cu siguranta sufar in calitate de antreprenor. Ghinionul face sa activez intr-una dintre principalele industrii afectate de rahatul pe care il traim in aceasta perioada, adica turism. Evident, nu doar turismul este afectat insa cu siguranta turismul este cel care a cazut cu cel putin 90%. Stiti cum se resimte chestia asta? E ca atunci cand pici intr-o prapastie direct in gol. La precedenta criza financiara, a fost o cadere rostogolita, acum insa este o cadere libera.

Urmaresc cu interes eforturile colegilor mei din turism si din asociatii care cauta activ sprijin din partea autoritatilor statutului si chiar daca sunt multi care ne condamna pentru tupeul cu care cerem sprijin fiscal, as vrea sa va spun ca motivul pentru care se cere acest sprijin nu este pentru profitul companiilor noastre ci pentru a ne proteja colegii angajati. Nu este nevoie sa fii doctor in economie ca sa iti dai seama ca ajutorul fiscal nu are nicio valoare in profitabilitatea unei firme atata timp cat firma respectiva nu vinde nimic. Practic, aceasta este situatia industriei de turism in acest moment. Nu exista cerere, nu exista vanzare, nu exista cash flow, nu se mai pot plati angajatii. Acest domino poate fi oprit doar cu ajutorul statului, cel putin deocamdata, cel putin pana cand vom reusi sa vedem o perspectiva, cel putin cat sa ne tinem colegii in siguranta in aceste momente in care fiecare se gandeste la ziua de maine.

Se spune ca un business trebuie sa se adapteze momentelor prin care trece, insa ceea ce vrea sa va spun este ca turismul la nivel global nu are ce sa adapteze, turismul global este in colaps, iar ownerii din industrie nu pot decat sa incerce limitarea dezastrului, iar cei care vor suferii primii vor fi angajatii din turism care devin someri, apoi asistati sociali, iar statul nu doar ca nu va mai colecta de pe urma lor ci va trebui sa si cheltuiasca in acest sens.

Revenind la mizeria de ieri din parlament, vreau sa va spun ca in timp ce noi ne luptam sa supravietuim, rahatii pe care i-am votat au decis sa continue instabilitatea politica si asta in conditiile in care avem nevoie de un guvern cu puteri depline care sa ne ofere macar iluzia mentala cum ca cineva are grija de noi. Noi intre timp avem grija de stat platind in continuare taxele pe care nu ni le permitem.

Sursa photo

Ne aflam intr-o perioada in care panica coronavirus a cuprins pe toata lumea, iar efectele acestei panici se vad in magazine, in economie, in comportamentul oamenilor si evident in opiniile neavizate. Din punctul meu de vedere opiniile neavizate sunt cele care fac cel mai mult rau pentru ca raspandesc manipulator informatii de care oamenii se leaga pentru a-si isi justifica actiunile excesive precum aprovizionarea ca pe timp de razboi.

Daca internetul are rolul de a aduce mult mai multa transparenta in vietile noastre trebuie sa fim in acelasi timp constienti si de faptul ca ne poate face si foarte mult rau. Mesajele repetitive, negative, aducatoare de panica, nu fac altceva decat sa ne opreasca din a trai o viata cat de cat normal intr-o situatie speciala. Scrollez ca prostu in fiecare zi si imi vine sa urlu cand vad oameni care emit teorii ale conspiratiei, oameni care incearca sa ne tina informati livrand de fapt apocalipsa, oameni pentru care share-ul este mai important decat rahatul de informatie pe care il transmit la fel ca si titlurile mizerabile din presa.

Oameni buni, traim in epoca in care nu avem timp sa stam pe loc. Omenirea a trecute prin multe faze dificile insa a mers mai departe, iar acum mai mult ca niciodata viteza este cea care ne defineste viata, iar noi ne imbibam creierul cu panica si ne inghetam business-urile, economia si cursul normal al vietii fiecaruia.

Ca sa revenim la Idiotii care au pareri despre coronavirus, as vrea sa vedeti mai jos reactia lui Jurgen Klopp ( antrenor Liverpool ) atunci cand a fost intrebat despre Coronavirus:

” Uitați, ceea ce nu îmi place este ca la o situație foarte serioasă din viață, opinia unui manager să fie importantă. Nu înțeleg. V-aș putea întreba pe voi același lucru, aveți același rol ca mine. Nu este important ce spun persoanele ca mine. Nu. Trebuie vorbit despre asemenea lucruri în modul corect”

” Nu trebuie vorbit cu oameni care nu au cunoștințe, ca mine. Trebuie vorbit cu cei care au cunoștințe despre asta, ei ar trebui să le spună oamenilor: faceți asta. Totul va fi bine sau nu. “

” Nu managerii din fotbal. Asta nu înțeleg. Despre politică sau alte lucruri (nu ar trebui să vorbim). Nu știu exact cât de îngrijorat ar trebui să fiu, dar opinia mea nu este importantă. Trăiesc pe această planetă și vreau ca este să fie în siguranță, sănătoasă. Le doresc tuturor ce-i mai bun. Asta e clar. Dar opinia mea pe subiect nu e importantă”