Povestea vatmanului care a impins cu tramvaiul din dotare o gluma de BMW a unui cocalar, reprezentativ de altfel pentru fauna de pe strazile din Romania, a generat un mare val de entuziasm in online dar si o anumita satisfactie pe care, recunosc, am simtit-o si eu. Practic, instinctul primar mi-a dat acel sentiment de……”Am fost razbunat”

Ma chinui de ceva vreme sa scriu un articol despre mizeriile din trafic, despre agresiunile de care avem parte pe sosele tarii, despre flegmele pe care le-a luat masina mea de atatea ori, despre pericolele la care am fost supus pe autostrada de sicanele celor pe care ii deranjam doar pentru ca am avut tupeul sa merg pe acelasi drum cu ei cu o masina inferioara lor.

Eu sunt convins de faptul ca gradul de civilizatie al unui popor incepe de pe strada, de cum ne comportam noi intre noi ca cetateni, noi ca pietoni, noi ca soferi, iar ceea ce vad aproape in fiecare zi imi arata ca suntem atat de departe de civilizatia in care imi doresc sa imi cresc copiii.

Faptul ca suntem inconjurati in trafic de cocalari parveniti cu masini de lux, nu ar fi neaparat o problema pentru ca asa cum acceptam sa vizitam din cand in cand animalele salbatice la ZOO, asa putem accepta si animalele bipede din trafic. Problema este ca animalele de la ZOO nu omoara pe nimeni, in schimb animalele din trafic ne pun in pericol copiii si parintii. In aceeasi ordine de idei, in epoca tehnologiei, Romania continua sa tina politia rutiera in intersectii, sa tina masini cu radare in tufisuri, sa rupa amenzi din chitantier, sa monitorizeze traficul de pe autostrada din elicopter ( doar sa monitorizeze, nu sa si actioneze ) iar cu toate acestea sa avem cel mai mare grad de mortalitate din accidente din Europa. Personal, cred ca daca s-ar monitoriza si bataile in trafic am sufla in coasta Rusiei la acest capitol, iar daca s-ar face controale in portbagaje sunt convins ca s-ar gasi mai multe bate de baseball decat roti de rezerva.

Acum, ca sa revenim la subiectul domestic al acestei saptamani, as vrea sa spun doar ca mi-ar fi placut ca aceasta tamponare sa aibe loc involuntar si nu intentionat pentru ca, asa cum se intampla de foarte multe ori, dintre cei doi actori ( vatmanul si cocalarul ) cel mai sifonat va iesi, in fata legii pe buna dreptate, vatmanul. Din punct de vedere civic am fost multi cei care ne-am bucurat de corectia aplicata papagalului din BMW, insa stiu ca daca s-ar da liber la “legea junglei” in trafic, as iesit pe pierdere tinand cont de skills-urile mele razboinice.

In incheiere as vrea sa mai spun ca, pe langa aceasta satisfactie oferita de vatmanul minune si pe care am simtit-o in mod superficia, adevarata satisfactie am avut-o atunci cand am vazut condamnarea cu executare a cocalarului, de aceasta data unul intelectual, care a aruncat un autoturism in decor la Fantana Miorita punand viata mai multor oameni in pericol, evident in urma unei mici sicane in trafic cum le place politistilor sa spuna.

Iata un mic remember:

Sursa Photo aici

Citim in majoritatea cartilor de dezvoltare personala faptul ca fiecare zi trebuie traita ca si cand ar fi ultima, iar fiecare zi in care nu realizam ceva reprezinta o zi pierduta din viata noastra. Astazi trag linie anului 2019 iar daca ar fi sa contorizez cate din cele 365 de zile am reusit sa pun in valoare probabil ca as intra intr-o depresie a  ineficientei, insa cu toate astea, pentru mine, 2019 a fost un an pe care il asteptam de o viata. Am fost privilegiat sa realizez atat de multe lucruri cam cate as fi realizat in mod normal in 10 ani daca ar fi sa ma raportez la mentalitatea mea de pana acum, insa de aceasta data am avut alaturi de mine oameni care au stiut ce butoane sa apese astfel incat sa ma faca sa imi doresc mai mult, sa ma faca sa ies din zona de confort. Probabil ca suna cliseistic asa cum suna majoritatea provebelor pe care le invatam atat de mecanic la scoala si pe care abia foarte tarziu ne caznim sa le interpretam, insa iesirea din zona de confort ne ajuta sa evoluam, ne impinge spre greseli din care daca avem capacitatea de a invata putem spune, la fel de cliseistic, ca fiecare esec poate fi transformat in oportunitate, Cam asta am facut eu in 2019, practic am iesit dintr-o amorteala in care intrasem de cativa ani chiar daca, in opinia mea, am evoluat constant pe de o parte si am regresat pe de alta parte, insa asa cum spuneam am avut in spatele meu oameni si situatii care m-au impins de la spate si care, de foarte multe ori, mi-au fortat limitele.

Nu o sa insir acum toate realizarile care au facut din 2019 unul dintre cei mai buni ani din viata mea insa o sa va spun ca la sfarsitul anului trecut am pus pe o bucatica de hartie 5 obiective pe care mi le-am setat pentru 2019, obiective pe care le-am considerat realizabile, obiective tangibile si nu fanteziste, obiective pentru care trebuia sa muncesc, obiective in care am crezut cu adevarat, obiective la care am reflectat mult inainte de a le pune pe lista finala.

Stiu, se poate spune ca marea majoritate a oamenilor isi fac o lista cu rezolutiile pentru anul urmator, insa acest pas este doar introducerea din povestea anului ce urmeaza si asta pentru ca pe parcurs ceea ce conteaza cu adevarat este cuprinsul si apoi incheierea povestii, sau cu alte cuvinte ceea ce facem inspre atingerea obiectivelor stabilite. Eu, spre exemplu, am pastrat in minte toate cele 5 puncte de pe hartie, iar acestea nu au disparut din vederea mea nici macar o zi din cele 365 de zile, iar astazi in ultima zi din an ma uit pe hartiuta mea si realizez ca fiecare obiectiv a fost bifat cu succes. Sunt recunoscator pentru toate lucrurile bune din viata mea, pentru oamenii sinceri din jurul meu, pentru copiii mei si pentru tot ceea ce am reusit pana acum.

Permiteti-mi sa ma opresc aici cu acest ultim articol din 2019 si sa ma bucur de aceasta zi pentru ca de maine incepe cursa pentru urmatoarele 5 obiective indraznete dedicate 2020.

Sa avem un an fabulos!

Basilica Travel, agentia de turism pastorita de Biserica Ortodoxa Romana, a publicat zilele trecute un Mic Ghid al Crestinului in Vacanta la Mare si asta pentru ca, nu-i asa, un ghid de conduita in sezonul estival este util fiecarui crestin constiincios.

Iata mai jos cele 8 “porunci” estivale, asezonate cu mici adnotari personale.

Tine zilele de post.

Realitatea este ca in vacanta nu poti lua vacanta si de la obiceiurile credintei care te defineste, astfel ca sugestia mea este sa incercati sa evitati pachetele all inclusive. Nu de alta dar nu ne dorim ca ceafa de porc la care ai acces nelimitat sa fie mancata pe ascuns de sotie la fel ca Marul lui Adam mancat de Eva.

Ia cu tine un metanier pentru plimbarile pe malul marii

Aceasta sugestie este excelenta mai ales pentru cei ca mine care dorm mai mult si stau prost cu nervii, iar in goana dupa un sezlong ratacit la o ora tarzie, un metanier te poate calma si scapa de o acuzatie de ultraj.

Mergi la liturghie duminica

Nimic nu te poate mantui mai mult decat slujba de duminica dupa clubul salbatic de sambata.

Citeste lecturi duhovnicesti pe plaja

Ca si curatarea ficatului dupa alcoolul in exces, mai ales in vacanta, o lectura duhovniceasca iti poate curata creierul dupa excesul de pitipoance de la malul marii.

Orienteaza-ti atentia spre lucrurile care zidesc sufleteste

Revin dupa lectura duhovniceasca

Comporta-te cu decenta

Cu alte cuvinte, make decenta great again si intoarce de fiecare data si celalalt obraz. De cate ori este nevoie.

Evita excesele

Cum fiecare are propria unitate de masura pentru exces, propun ca macar in vacanta o sticla de wisky pe seara sa se incadreze in parametrii normali.

Ocroteste mediul inconjurator

Asadar, nu pleca niciodata din hotel pana nu termini de udat copacii din drumul catre plaja.

In final, gluma-i gluma si biserica-i biserica, insa consider ca dupa cele 10 porunci, erau absolut necesare cele 8 reguli ale crestinului in vacanta, reguli pe care le gasiti aici.

Sursa photo aici

Imi doream de multa vreme sa scriu articolul asta pentru ca subiectul mi se pare foarte tare. Sincer, la cate se intampla in Romania si la cat de normale sunt, de fapt, lucrurile anormale, as fi putut sa tin acest articol in draft mult si bine intrucat nu as fi terminat niciodata de completat la el. Cu alte cuvinte, fiecare zi ma surprinde tot mai mult, iar ceea ce este cu adevarat interesant este ca inca nu reusesc sa ma obisnuiesc cu asta.

Asadar, iata cateva lucruri haioase despre Romania zilelor noastre:

1. Stiati ca an de an unul dintre cele mai bogate Ministere este cel al Ministerului Dezvoltarii si, paradoxal, cu toate astea s-au realizat in 2018 doar 60 km de autostrada si astia impartiti in 7 tronsoane ( in medie 8,57 km per santier deschis), dupa ce in 2017 s-au inaugurat doar 15 km? ?) – sursa aici
2. Stiati ca, in medie, din Romania pleaca la munca aproximativ 9 romani pe ora, iar anual ne scade populatia cu echivalentul unui oras precum Tulcea sau Slatina? – sursa aici
3. Stiati ca numarul migrantilor romani in Germania este mai mare decat al unei tari aflate in razboi de 7 ani, depasind destul de lejer Siria? – sursa aici
4. Stiati ca Partia Cocosul din Bistrita cu o investitie de 5.000.000 de EUR a putut fi folosita doar 3 saptamani in ultimii 3 ani din simplul motiv ca este amenajata la cea mai joasa altitudine din tara iar zapada se topeste imediat ce atinge pamantul? – sursa aici
5. Stiati ca in anul 1890 viteza medie a trenurilor in Romania era de 50-60 km/ora, iar astazi 129 de ani mai tarziu viteza medie cu care se circula in reteaua cailor ferate este, in cazul trenurilor Regio, in jurul 43-45 km/ora? – sursa aici
6. Din ciclul Romania ca India, stiati ca in anul 2019 in Romania circula trenuri cu un singur vagon cu o capacitate de 80 de locuri, iar in schimb se vand 130 de bilete pentru aceasta capacitate? – sursa aici
7. Stiati ca, detinutii din Romania care au stat in penitenciare in conditii necorespunzatoare sunt despagubiti cu 5 sau 8 EUR/zi iar alocatia copiilor, indiferent de conditiile de trai, a fost proaspat majorata la 1,05 EUR/zi? – sursa aici si aici
8. Stiati ca in orasul Focsani, cuprinsi de febra sarbatorilor de iarna, autoritatile au impodobit imbracand intr-un brad de Craciun pana si Monumentul Unirii realizat în 1976 de sculptorul Ion Jalea. – sursa aici
9. Stiati ca jumatate din Romania merge, inca, la toaleta in fundul curtii? –sursa aici
10. Stiati ca in 2018 Romania a avut cea mai scazut natalitate din ultimii 50 de ani ( sursa aici ) iar in august 2017 s-au nascut 19 033 copii in acelasi timp inregistrandu-se 20 463 decese ( sursa aici )?

In final, ca o recomandare personala, daca doriti sa priviti realitea, pe alocuri, trista din Romania cu zambetul pe buze ascultati dimineata Republica Fantastica Romania pe Europa FM.

PS

Pentru a pastra un echilibru si pentru a privi si partea frumoasa a tarii noastre, promit sa revin cu un articol despre 10 lucruri minunate despre Romania ?

Sursa photo aici

In urma unui studiu realizat de reprezentantii urmatoarelor institutii: Ministerul Muncii, Institutul National de Cercetari Economice „Costin C. Kiritescu”, Academia Romana, Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Cercetare Stiintifica în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Institutul de Cercetari pentru Calitatea Vietii al Academiei Romane, Institutul National de Statistica si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, s-a ajuns la concluzia ca o familie cu doi parinti activi si cu doi copii in intretinere au nevoie de nu mai mult de 2600 de lei pentru a trai decent in Romania. ATENTIE, in Romania nu in Somalia. Mai mult decat atat, in urma calculelor de buget, din cei 2600 de lei/luna ai putea pune deoparte si 235 de lei, sa ai de zile negre. De fapt, as putea spune ca daca nu pui deoparte cei 235 de lei te poti caracteriza ca fiind un parinte denaturat si iresponsabil.

Pe scurt, iata cum a fost alocat bugetul in cadrul raportului rezultat de studiu si care sunt recomandarile mele de supravietuire in acest buget:

• Produse alimentare si bauturi – 1069,8 lei/luna – cred ca 2 adulti si 2 copii s-ar putea incadra in acest buget (8,9 lei/zi de persoana ) consumand apa de la robinet (stati cu ochii pe apometru) si covrigi de la coltul strazii. In weekend copiii au voie si ciorba iar ca desert o bomboana pe care o pot suge pe rand. Parintii raman in continuare la covrigi.
• Imbracaminte si incaltaminte – 139,2 lei/luna – va recomand in acest caz redescoperirea andrelelor, a mohairului si a opincilor cusute de mana
• Locuinta ( gaze, lumina, intretinere, cablu ) – 405,4 lei/luna – pentru a va incadra in acest buget iarna, va recomand oprirea caldurii in apartament si somnul, prin rotatie, la vecinii mai avuti. Incercati sa negociati cu acestia si un dus la 3 zile.
• Mobilier, dotarea locuintei – 71,9 lei/luna – va recomand folosirea farfuriilor si tacamurilor din plastic pentru a evita spargerea acestora si implicit o investitie scumpa. In cazul in care aveti mobila mostenita de la bunica, recomand folosirea stergarelor si a mileurilor pentru a le proteja de deteriorare. Continuati sa dati mobilierul mai departe pe linie succesorala.
• Sanatate – 132,2 lei/luna – sosetele in otel, infuzia cu sare pot reprezenta o alternativa foarte buna. In caz de urgenta aplicati un supozitor pentru fiecare membru al familiei si, poate, va veti incadra in buget.Nu va asperiati, in spitalele din Romania aveti parte de acelasi tratament.
• Transport – 215,5 lei/luna – dupa cum puteti observa, bugetul este mai generos acolo unde banii  se intorc la bugetul local prin abonamente de transport. Norocosilor
• Posta si Telecomunicatii  – 20,9 lei/luna – se recomanda folosirea unui singur telefon mobil, cu abonamentul aferent, pentru toata familia. Luni, marti, miercuri il foloseste mama, joi vineri tatal, sambata si duminica copiii.
• Educatie, recreere si cultura – 54,3 lei/luna – daca parlamentarii nostri au beneficiat de acelasi buget pentru educatie si cultura, atunci este justificat gradul de inteligenta si cultura
• Diverse produse si servicii – 132,2 lei/luna – va recomand sa adaugati aceasta suma la bugetul de Educatie si Cultura. Astfel veti evita ca minorii aflati in intretinere sa ajunga parlamentari.
• Asigurari pentru persoane, casa si masina – 122,9 lei/luna – sa ai masina pe care sa o asiguri mi se pare o utopie raportat la subiectul nostru de azi
• Fond de siguranta si economii – 236,3 lei/luna – bogatilor care sunteti

In final, va rog sa fiti recunoscatori autoritatilor pentru ca va demonstreaza inca odata cat de bine se poate trai in Romania cu 2600 de lei pe luna pentru doi adulti si doi copii. Bogatilor.

Sursa photo

Intr-o lume in care suntem tot timpul pe fuga, intr-o societate care ne provoaca in fiecare zi si intr-o era  a vitezei absolute, cu totii alergam disperati dupa bani, dupa succes, dupa obiective si dupa idealuri. De foarte multe ori scopul principal al existentei noastre este definit, fie ca constientizam fie ca nu, de bani. Perceptia asupra banilor este extrem de diversa si subiectiva, insa poate cea mai cunoscuta dintre toate este aceea ca banii fac viata mai usoara.

S-a discutat mult despre importanta banilor, despre dependenta lor sau despre cat de mult ne influenteaza viata, insa prea putin se discuta despre timpul pe care il petrecem alergand dupa ei.

Personal, dau banilor importanta cuvenita si din pacate nu la fel procedez si cu timpul meu. Din pacate nu suntem nemuritori, iar timpul pe care il avem fiind in putere este extrem, extrem de limitat si ceea ce este cu adevarat grav este ca nu-l putem da inapoi. Am vorbit de foarte multe ori despre zona de confort in care ne aflam de cele mai multe ori si va spun sincer ca aceasta reprezinta cel mai mare dusman al timpului nostru. De cele mai multe ori lasam timpul sa treaca pe langa noi fara sa-l punem in valoare sau fara sa ne punem in valoare, iar asta tine exclusiv de mindset-ul nostru al oamenilor. Desi sunt constient de faptul ca orice moment petrecut la birou nu trebuie irosit si trebuie sa aibe un rezultat, fiecare moment petrecut cu cei dragi trebuie sa aduca liniste sufleteasca, fiecare moment de odihna trebuie sa ne odihneasca corpul si mintea, fiecare moment al zilei trebuie sa reprezinte ceva, recunosc ca am de foarte multe ori momente de letargie, momente in care nu ma pot monta intr-o directie sau alta sau intr-un sens sau altul.

Pentru ca uneori avem nevoie de inspiratie care sa ne mai monteze din cand in cand, va rog sa-mi permiteti cateva quotes despre timp, sper eu inspirationale:

1. Timpul este ceea ce ne dorim cel mai mult, dar pe care il folosim cel mai prost. – William Penn
2. Cea mai mare problema este cand credem ca avem timp – Buddha
3. Cineva care indrazneste sa iroseasca o ora din timpul lui, nu a descoperit, inca, valoarea vietii. – Charles Darwin
4. Pretul fiecarui lucru reprezinta timpul din viata pe care il dai la schimb. – Henry David Thoreau
5. Timpul ne devoreaza pe toti – Ovid

As vrea sa inchei cu o concluzie personala: Banii vin si pleaca, timpul doar pleaca

Sursa photo aici

De fiecare data cand vorbesc despre Digital Travel, ma cuprinde emotia vorbitului in public. Spun asta pentru ca in 2013, Alex Filip m-a urcat pentru prima data pe o scena adevarata si mi-a oferit ocazia de ma face de ras in fata a peste 100 de oameni din industria de turism :). Din fericire, am scapat si cu multe eforturi, mult studiu, nopti nedormite si o mare apasare sufleteasca provenita dintr-un motiv personal, am reusit sa fac fata cu brio si sa duc la bun sfarsit aceasta mare provocare si oportunitate. Pentru asta si nu numai, ii sunt recunoscator lui Alex in fiecare zi. Thanks bro

Am fost speaker la multe conferinte, evenimente, work shop-uri, insa, asa cum este lesne de inteles, conferinta mea de suflet ramane Digital Travel, motiv pentru care incepand din 2016 am fost implicat direct, alaturi de colegii mei din Friends2.0, in organizarea acestui event. Pasiunea pentru turism, dragostea pentru breasla si dorinta de a lasa ceva in urma ma motiveaza ca in fiecare an, alaturi de colegii mei, sa ducem mai departe traditia #rdtc.

Anul acesta este vorba despre editia cu nr 5 a Digital Travel sau mai pe scurt #RDTC2018, editie care va avea loc pe data de 8 mai la deja traditionalul Hotel Sheraton, in Platinum Ballroom, cea mai impozanta sala de evenimente

Imi doresc si sunt convins ca vom avea alaturi de noi peste 130 de colegi din industria de turism, care sa se bucure de contentul pe care l-am pregatit. In aceasta editie vom avea invitati care vor vorbi despre usability, despre client service, despre google adwords, despre tehnologie b2b si b2c, vom avea statistici direct de la Google Romania, ne vom bucura de aceeasi atmosfera extraordinara si ne vom revedea cu totii ca in fiecare an.

In final, iata cateva link-uri utile:

Iata speakerii de anul acesta

Uite de ce trebuie sa participi

Aici te poti inregistra

De mic am crescut alaturi de oameni care munceau ca sa se descurce si nu care se descurcau ca sa traiasca bine.

Incepand cu bunicul meu care lucra ca tehnician pe santier, continuand cu parintii mei chimisti amandoi in rafinaria de la Brazi si ducand traditia mai departe cu multitudinea de job-uri fizice pe care le-am avut in decursul timpului, am observat cu stupoare ca nu ma pricep la combinatii. Cel putin din punctul asta de vedere sunt fraierica rau.

Nu ma pricep la zodii insa toata lumea imi spune “ Aaaaaa pai esti Taur, iar taurii trag la jug ca sa reuseasca in viata”. Recunosc ca asta cu trasul la jug nu ma incanta deloc. De fapt, parca era mai bine sa mai fi nascut in zodia Gemeni pentru ca ma gandesc ca jugul s-ar fi impartit la doi ?

Anyway, revenind la subiect, vorbeam cu un expat in varsta de vreo 50 de ani care imi spunea:

“Prietene, oriunde merg in Bucuresti sa iau masa, observ numai masini scumpe in parcare. Asta ma bucura pentru ca inseamna ca tara este prospera insa, ceea ce ma socheaza cel mai tare este varsta celor care le conduc. Eu am muncit pana la 50 de ani ca sa am privilegiul de a conduce o masina premium, iar copiii astia de 25, 26 de ani sunt deja satui de ele. Cand au avut timp sa faca banii pana la aceasta varsta?”

Va dati seama ca singurul raspuns rapid care mi-a venit in minte a fost “ Baietii se descurca”

Am realizat atunci, diferenta de mentalitate dar si diferenta de maturitate financiara dintre o fosta tara comunista si tarile din vest care nu au trecut printr-un astfel de regim.

Cu alte cuvinte, dupa Revolutie, atunci cand s-a dat drumul la mancare, la haine, la masini, la granite, si mai apoi la vacante, noi romanii, intr-un mod absolut natural, am simtit nevoia de a arata ca avem. Unii sacrificau lucruri de baza pentru lucruri pe care nu si le permiteau, iar altii “se descurcau” si faceau camioane de bani prin specula, vanzari de jeans sau terenuri cu sau fara oi pe ele.

Astazi, dupa aproape 29 de ani de la Revolutie, lucrurile s-au mai aranjat, banii nu se mai intorc cu lopata cash, epatam cu mai mult bun simt, am devenit mai responsabili cu cheltuielile insa un lucru a ramas la fel: baietii care se descurca sau cum le mai spun unii…baietii destepti.

Apropo. Oare care este zodia potrivita “descurcaretilor” ?

Sursa photo 

Nu as vrea sa dezamagesc pe nimeni permitandu-mi sa incep acest scurt articol cu concluzia si anume ca marimea nu conteaza decat din cand in cand.

Acum, ca sa ma asigur ca vorbim despre acelasi lucru, as vrea sa spun faptul ca in cariera mea de pana acum am lucrat, in cea mai mare parte, pentru companii mari, pentru branduri mari care ma faceau sa ma simt sigur si bazat pe mine. De fapt, ca sa ma intelegeti mai bine, ma simteam asa cum se simt copiii de bani gata… smecheri pe munca altuia.

In ultimii 2-3 ani, lucrand pentru companii mici, am inteles cu adevarat cat de importante sunt alte lucruri care, ati ghicit, nu au nicio legatura cu marimea. Daca imi permiteti, o sa pun mai jos cateva puncte, mai exact 5, prin care o sa va dati seama de ce marimea nu reprezinta intotdeauna totul:

1. Atunci cand esti mare, te uiti mai mult la ceilati decat la tine sau la clientii tai.
2. Cu cat esti mai mare, cu atat frica decaderii este mai mare.
3. Atunci cand esti prea mare, aspiratiile se transforma in temeri.
4. Cu totii ne iubim clientii, insa pentru noi, cei mici, acestia reprezinta o comoara de care trebuie sa avem grija, iar pentru cei mari normalitatea.
5. Timpul celor mici este concentrat 100% pe client, timpul celor mari este impartit 50% pe client, 50% pe concurenta.

In incheiere, as vrea sa va spun ca atunci cand am luat decizia de a-mi asuma responsabilitatea conducerii unui business mic, multi mi-au pus cruce crezand ca fara un brand mare in spate imi va fi foarte greu. Ce sa vezi? Chiar mi-a fost si imi este foarte greu, insa satisfactia fiecarei realizari este nepretuita si chiar nu trebuie sa fiu mare pentru asta.?

Sursa photo, aici.

Fiind aruncat in campul muncii inca de la 18 ani si trecand prin diverse job-uri, despre care o sa vorbesc intr-un articol viitor, am trait adevarate experiente cand a fost vorba de integrarea intr-un colectiv nou. Am lucrat cu oameni din toate mediile sociale, precum fosti puscariasi, muncitori necalificati pe santier, oameni apartinand diverselor etnii mai mult sau mai putin apreciate, ciobani care se intalneau cu ursul mai des decat cu oamenii, mai tarziu cu oameni cu studii superioare sau foarte superioare si exemplele pot continua.

Ce vreau sa spun este ca, indiferent de categoria sociala din care proveneau colegii mei, toti aveau aceeasi caracteristica, anume erau oameni, iar oamenii se simt de cele mai multe ori amenintati de un nou venit. Este adevarat ca singurul diferentiator in ceea ce priveste reactia fata de un coleg nou tine strict de nivelul de educatie.

Spre exemplu, in fata celor fara prea multa scoala ma simteam intotdeauna amenintat fizic. Realizam ca textele mele nu erau intotdeauna suficient de bune sau de clare pentru a evita corectia fizica iminenta. Din fericire am scapat de fiecare data, cu emotii ce-i drept.

In cazul celor cu scoala situatia era putin diferita si anume pentru ca amenintarea nu era fizica, ci psihica. Uneori aveam impresia ca oamenii studiau tortura psihica din antichitate si incercau sa o aplice pe mine. Cand parintii iti dau o educatie simpla, corecta, dar naiva, incep sa te consume toate rautatile din jur, iar fiecare zi la birou devine un calvar.

Acum, ca sa ies din sfera experientelor personale, pot spune ca cele mai mari rautati le-am observat in echipele cu multe fete si asta pentru ca motivele sunt dintre cele mai diverse, iar cele mai frecvente exclamatii sunt:

“Cine stie a cui pila o fi si pitipoanca asta.”

“Asta daca arata bine crede ca poate fi superioara? “

“Ce geanta are fufa asta. E clar ca vine la birou just for fun, iar noi muncim sa ne platim intretinerea.”

“Am auzit ca asta are salariul de 2 ori mai mare decat noi, care muncim aici de ani de zile.”

Evident ca exemplele pot continua, iar daca aveti completari le astept cu interes, insa nu asta este ideea.

Concluzia este ca atunci cand ne pierdem motivatia, cand nu reusim sa ne dezvoltam profesional, cand ne pierdem placerea pentru job-ul nostru, nu facem altceva decat sa acumulam frustrari care ne fac vulnerabili in fata unor colegi noi, cu o energie mai buna, cu un entuziasm mai mare. Fie ca recunoastem, fie ca nu, reactionam nefiresc fata de acestia, iar in loc sa ii incurajam, sa ii integram si sa share-uim din experienta noastra pentru scopuri comune, incercam sa ne protejam, facand viata grea acestui nevinovat coleg nou .

Propun sa ne ghidam dupa principiul “Sharing is caring” si totul va fi mai simplu….pentru toata lumea

Va multumesc!

Sursa photo